978-606-8636-82-5 * ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ. PĂMÂNTUL ÎNCOTRO?

Autori:  Gheorghe Surpățeanu, Gogu Ghiorghiță

Anul apariţiei: 2021

Nr. pagini: 208

ISBN:978-606-8636-82-5

Domeniu: Climatologie

Disponibilitate: La cerere (30 lei)

Citește câteva pagini;

Despre carte: Permanent suntem bombardați cu informații legate de schimbările climatice care se petrec pe Pământ, schimbări care de care mai alarmante. Un fapt este însa cert și acceptat de către toți specialiștii în domeniu și anume acela că încălzirea globală a Terrei este o realitate. Precizăm de la bun început că nu trebuie să punem semnul egal intre încălzirea globală și schimbarea climei pe planeta noastră. În timp ce incălzirea globală se referă la creșterea temperaturii medii pe Terra, schimbarea climatică ia în calcul nu doar acest aspect, ci și efectele secundare ale fenomenului de focalzire globală. Progresele știintifice și tehnologice, din ultimul mai bine de un secol (mai ales), au dus la schimbarea continuă a vieții oamenilor, la creșterea confortului, bunăstării și nivelului de trai al unei bune părți din populația globului. Pentru mulți dintre noi, să ai locuință, acces la electricitate, apă caldă, canalizare, hrana sănatoasă și îndestulată, să dispui de mijloace auto proprii de deplasare, să călătorești peste tot în lume folosind avionul, trenul sau vaporul, să ai condiții optime în a-ți exercita meseria la serviciu ș.a., nu mai reprezintă de ceva vreme un moft, ci o necesitate. Este adevărat că sunt incă multe zone în lume, în care semeni de-ai noștri nu cunosc aceste binefaceri, dar toți tânjesc după o viață mai buna și un viitor mai sigur și de aceea riscă orice, adeseori chiar și viața, pentru a ajunge în altă parte a lumii, unde pot dispune de un trai civilizat și demn. Toate aceste înlesniri și binefaceri au însă costuri și riscă să intre în conflict cu “sănătatea” planetei Pământ, pentru că ele inseamnă consumuri tot mai mari de energie, reducerea drastică a suprafețelor împădurite, exploatarea intensivă și folosirea largă a ingrășămintelor și pesticidelor pe terenurile agricole, dezvoltarea continuă a fermelor zootehnice etc. Echilibrul dintre nevoile omului și nevoile planetei a devenit tot mai fragil și nu sunt semne vizibile că el s-ar putea îmbunătăți. De ceva vreme, sunt tot mai multe semnale de alarmă din partea specialiștilor, a unor organizații internaționale în domeniul mediului, cum că impactul unor activităti umane asupra Terrei a devenit deja unul periculos, că e necesar să luam masuri ferme și imediate pentru reducerea acestui imapct, dacă dorim ca omenirea să aibă un viitor cert. Deocamdată dispunem doar de aceasta planetă și până vom gasi o alta care să ne găzduiască, va trebui sa-i purtăm mai mult de grijă acesteia, s-o respectăm și s-o gospodărim mai bine. Poluarea cu gaze provenite din industrie și transporturi, “otrăvirea” apelor cu reziduurile din agricultură și deșeurile din material plastic, defrișarea fără noimă și fără mila a pădurilor ș.a., trebuie să înceteze, pană nu e prea tarziu, când încalzirea globală și poluarea excesivă a mediului (cu diverse materiale și substanțe) va produce pagube ireversibile. Nu se poate miza la nesfârșit doar pe capacitatea intrinsecă de refacere și regenerare a planetei noastre. În lucrarea de față ne-am propus ca, pe baza unor date știintifice din diverse domenii – climatologie, meteorologie, astrofizică, chimie, biologie, energetică, economie, sociologie ș.a., să contribuim la formarea unei opinii mai apropiate de realitate privind încălzirea globala și starea actuală a climei pe Pământ, dar și cu evoluția ei în următorii cca 50 – 100 de ani. Lucrarea este structurată pe 16 capitole și va surprinde poate prin varietatea aspectelor tratate în contextul subiectului abordat. Fiind bazată pe date științifice perfectibile, în sens evolutiv, unele aspecte din lucrare trebuie privite cu circumspecție, pentru că ele pot suporta alte viziuni, funcție de progresele înregistrate în domeniul astrofizicii (cum ar fi, de exemplu, evoluția Universului). Primul capitol a fost dedicat unor fenomene meteorologice în context climatic. În cadrul lui, se fac referiri la vârsta Pământului, la unele evenimente spectaculoase din trecutul acestuia. Sunt prezentate succint structura telurică a Terrei, componentele atmosferei terestre, cu accent pe fenomenele ce au legatură cu clima. În capitolul 2 sunt prezentate informații despre funcționarea Soarelui, subliniindu-se rolul radiației solare ca sursă majoră de energie pentru Pământ. Sunt prezentate succint căteva aspecte privitoare la mecanica ș i dinamica Terrei, ca “dirijori” ai radiației solare spre fiecare zonă a Pământului. La acești factori naturali se adaugă intervenția omului, prin activitățile sale diverse și multiple, acțiuni deloc de neglijat, mai cu seamă după declanșarea revoluției industriale, acțiuni care vor trebui controlate cu mai multă grijă pe viitor. Factorii climatici nu pot fi înțeleși decat în contextul așa-numitului “efect de seră”, motiv pentru care am dedicat un capitol special acestui aspect (al 3-lea al lucrării). La prima vedere suntem tentați să credem că dioxidul de carbon este un agent deosebit de periculos, dar în realitate lucrurile sunt un pic diferite, acest gaz fiind indispensabil unei bune părți a vieții pe Pământ – lumii vegetale. S-a impus astfel necesitatea abordării în lucrare a unui proces extrem de important pe Terra, cel al fotosintezei, al sintezei de materii organice din materie anorganică, sursă indispensabilă de hrană pentru multe viețuitoare, și nu numai. Încalzirea climatică nu este un fenomen izolat, ci cuprinde toate regiunile globului terestru, măsuratorile de temperatură realizate pe parcursul secolului al XX-lea evidențiind creșteri ale acesteia pe întreaga planetă. Se consideră că, o creștere a temperaturii medii pe glob cu 2°c, a r avea consecințe nefaste nu doar asupra mediului, ci și a organismelor vii de pe Pământ. Dedicăm capitolul 4 tocmai acestui aspect, prezentării cauzelor, consecințelor și riscurilor schimbărilor climatice în general și ale încalzirii globale în particular asupra unor fenomene specifice planetei noastre. Oamenii de știință au considerat că, în condițiile în care sunt cunoscute schimbările climatice ce s-au petrecut pe Pământ de-a lungul exisțentei acestuia, vor putea fi estimate și schimbarile climatice ce vor avea loc în viitor. Pe baza masurătorilor precise de temperatură și a analizei sedimentelor marine s-au elaborat modele climatice privind evoluția climei în trecutul și în viitorul Terrei, probleme abordate în capitolul 5 al lucrării. Pentru ca omenirea să facă față pe viitor nevoilor energetice, trebuie identificate soluții ecologice de producere și utilizare a energiei. În capitolul 6 sunt prezentate energiile fosile – reprezentate de petrol, gaze naturale, cărbune, șisturi bituminoase – surse de energie de care încă nu ne putem dispensa, dar care sunt epuizabile, astfel încât se impune raționalizarea exploatării lor. Energia nucleară, va deveni probabil principala sursă de energie a omenirii, fiind una rentabilă, destul de sigură, iar resursele ei apreciabile. În capitolul 7 prezentăm unele modalități de valorificare a acestei forme de energie. În ultimul timp, se discută tot mai mult despre sursele regenerabile de energie, între care figurează: energia eoliană, hulomotrică, geotermică, biocarburanții, biogazul și biometanul. O parte dintre aceste forme de energie sunt extrem de interesante și prin faptul că nu poluează mediul. Unele procedee tehnologice de valorificare a acestor forme de energie sunt prezentate în capitolul 8. Economia mondială folosește diverse procedee industriale de prelucrare a unor materii prime pentru obținerea de produse finite necesare omului, printre care: medicamente, polimeri, coloranți, diverse materiale auxiliare. În ultimii ani, a devenit o preocupare majoră eliminarea unor produși intermediari toxici sau poluanți care rezultă în aceste procedee industriale. Este un aspect abordat în capitolul 9, cu referire la chimia verde, chimia albastra și bioresurse. Când producem energie, adesea ea nu poate fi utilizată imediat și în întregime. În capitolul 10 al lucrării se fac referiri tocmai la acest aspect, la tehnici și procedee de stocare a energiei, dar și la modalități de stocare a dioxidului de carbon, gaz care acumulat în natură în cantități prea mari, devine periculos. Un capitol aparte, al 11-lea, a fost dedicat unei forme de energie de mare perspectivă, energia solara, care va deveni într-un viitor apropiat, sursa indispensabila în rezolvarea problemelor noastre energetice. Este o certitudine că nu ne putem lipsi de resursele naturale ale Terrei. În același timp nu trebuie să uităm că ele sunt epuizabile, astfel încât unica soluție care ne stă deocamdata la îndemână este economisirea lor. În capitolul 12 discutăm această problemă, inclusiv reciclarea materialelor, ca solutie obligatorie pentru prezervarea resurselor naturale. În urma informațiilor prezentate, se ridică automat intrebarea: încotro ne îndreptam oare, ce se va întâmpla într-o buna zi cu planeta noastră? Specialiștii în domeniul astronomiei compara Pământul cu o navă spațială. Cine este și unde se află comandantul ei? Fără îndoiala, corpurile cerești din apropierea Terrei, cu care și interacționează, au și vor avea un rol important în devenirea planetei noastre. În capitolul 13 prezentăm câteva aspecte de acest gen, viitorul Terrei in spațiul celest, cu unele observații privitoare la schimbările ce ar putea interveni în relația Pământ – Soare – Lună, schimbări care pot influența pozitiv sau negativ existența vieții pe planeta noastră. Un alt aspect abordat este cel al asteroizilor din sistemul nostru solar: vor putea fi ei controlați? Sunt întrebări la care specialiștii din diverse domenii ale știintei sunt chemați sa caute și să propună soluții pentu viitor. În ultimii ani se discută tot mai mult despre găurile negre. O astfel de regiune s-ar afla și în centrul galaxiei noastre, spre care s-ar îndrepta insuși Sistemul nostru Solar, dar calculele științifice arată ca va trece multa vreme până se va ajunge la acel stadiu. La întrebarea dacă gaura neagră din galaxia noastră reprezintă un pericol pentru planeta Pamant, îi lasam pe cititori să mediteze și să-și dea singuri un raspuns. Mulți semeni de-ai noștri se întreabă probabil ce va deveni Pământul într-un viitor îndepărtat. Este un subiect despre care s-au formulat multe opinii bazate pe date tșiintifice, în special pe modele. În capitolul 14 sunt prezentate succint câteva asfel de modele privind sfârșitul Universului. În prealabil sunt descrise forțele care guvernează Universul. Doar un dezechilibru al acestor forțe ar putea duce la colapsul Universului actual. Estimarea riscurilor schimbărilor climatice se bazează pe numeroase studii asupra naturii. Printre concluziile la care s-a ajuns, una ar trebui reținută și anume că – impactul acestor schimbari climatice va fi inegal, în primul rând inegal din punct de vedere geografic. Vor avea loc migrații forțate de populații umane, care vor avea probabil drept consecință conflicte sociale, militare și diplomatice. Riscurile presupuse de schimbarile climatice au dus la crearea unor organisme internaționale care au ca obiectiv estimarea, controlul și orientarea acțiunilor viitoare destinate încetinirii încălzirii planetei. În capitolul 15 se fac referiri la cele mai reprezentative organizații internaționale – ONU, IPCC și UE, și implicarea lor în problematica atât de presantă a încălzirii globale. Ultimul capitol al lucrarii este dedicat consecințelor incălzirii globale și a necesității unor acțiuni comune iminente la nivel planetar pentru prevenirea acesteia și împiedicarea în acest fel a degradării nivelului de viață pe Terra. Demersul nostru știintific are drept scop ca cititorii acestei lucrări sa conștientizeze unele aspecte privind evoluția climei pe Terra și a riscurilor la care este expusă societatea umană în cazul scăpării de sub control a temperaturii medii globale și evident, de a acționa în direcția limitării impactului negativ al unor activități umane asupra “sănatătii” Pământului. Lucrarea nu intră în detalii ale proceselor, fenomenelor și aspectelor abordate, ci se vrea a fi o sinteză a acestora, la care să aibă acces un public mai larg.