Autori: conducătorul echipei de cercetare: general-maior dr. Valentin Becheru ; cercetători: maior dr. Benedictos Iorga ; colab.: maior Gheorghe Adrian Stan, căpitan ing. Laurenţiu Chioseaua, locotenent Valeria Lincă
Anul apariţiei: 2020
Nr. pagini: 680 pagini
Format28,5 x 19,5cm
ISBN: 978-606-8636-72-6
Domeniu ştiinţific
Disponibilitate: La cerere (50 lei)
Despre carte: Studiul își propune determinarea riscurilor manifestate asupra infrastructurii naționale critice de comunicații, în scopul aplicării celor mai bune practici, tehnici și proceduri de limitare a acestora precum și de creștere a interconectării și rezilienței infrastructurii și serviciilor, indiferent de condițiile sociale și de mediu. Problematica identificării corecte a riscurilor emergente, este vitală, fiind etapa de bază care determină ulterior întreg procesul de cercetare pentru dezvoltarea rezilienței infrastructurii de comunicații naționale în situații de criză și calamități naturale, prin implementarea unor arhitecturi de rețea hibride interconectate, de tip guvernamental – private. În prezenta cercetare, pentru atingerea obiectivului, am urmărit efectuarea unei analize tehnice aplicate asupra modului în care, infrastructuri critice similare din state dezvoltate tehnologic precum SUA, Canada, dar și Uniunea Europeană au fost afectate și au răspuns la amenințări emergente exercitate asupra serviciilor de comunicații și rețelelor de date, în situații de criză și calamități naturale.
De asemenea, am urmărit limitarea efectelor riscurilor identificate și dezvoltarea rezilienței de sistem, prin tehnologie și prin implementarea tehnicilor avansate din domeniul IT&C disponibile la momentul actual în industria de profil, precum NGN (Next Generation of Networks), MPLS (Multiprotocol Label Switching), tehnologii de comunicații satelitare și sisteme cloud computing.
Subiectul creșterii rezilienței infrastructurilor de comunicații critice a statelor, prin managementul riscului de securitate și prin soluții arhitecturale de rețea dinamice, interconectate, virtuale, bazate pe tehnologia IP, este intens dezbătută atât în literatura de specialitate, cât și la nivelul politicilor guvernamentale regionale, europene și mondiale, fiind un domeniu vital pentru stabilitatea economică, socială și chiar globală în actualul context tehnologic și de insecuritate.
Politica europeană privind protecția infrastructurilor critice reliefată prin raportul Comisiei Europene „Critical Information Infrastructure Protection – Protecting Europe from large scale cyber-attacks and disruptions: enhancing preparedness, security and resilience” și prin politica comună „European principles and guidelines for Internet resilience and stability – 2011”, abordarea SUA din strategia „National Strategy for Physical Protection of Critical
Infrastructures and Key Assets”, dar și literatura de specialitate, reprezentată de raportul de cercetare „Best practices for Critical information infrastructure Protection (CIIP) – Experiences from Latin America and the Caribbean and selected countries” al autorilor Antoni Garcia Zaballos si Inkyung Jeun și studiile de caz realizate de Argenti Paul – Criza comunicațiilor.Lecții învățate din 11 septembrie – Harvard Business Review și respectiv Ramgopal Rajan – Reducing coordination risks around communication infrastructure protection during disasters:an Alberta floods case study, pot constitui modele de bune practici și analiză în procesul de cercetare și identificare corectă a riscurilor, exercitate în actualul context, asupra infrastructurii naționale critice de comunicații, astfel încât, procesul de creștere al rezilienței să beneficieze de o experiență aplicată și fundamentată practic în domeniul managementului de risc.