Cartea autorului col. (r.) prof. univ. dr. Minculete Gheorghe, publicată la Editura Academiei Forțelor Terestre, „DETERMINĂRI ALE ANGAJĂRII DRONELOR LOGISTICE ÎN OPERAȚII TACTICE. Proiectarea utilizării dronelor de transport terestru și aerian în susținerea logistică la nivel tactic”, analizând conflictul armat de înaltă intensitate din Ucraina, care a reconfirmat, într-o manieră teoretică și operațională, rolul determinant al sprijinului logistic în susținerea manevrei tactice desfășurate într-un mediu caracterizat prin mobilitate crescută, consum accelerat de resurse și vulnerabilitate sistemică a liniilor de sprijin logistic. Dinamica acțională, fragmentarea câmpului de luptă și expunerea persistentă la amenințărilor neconvenționale impun reconsiderarea arhitecturii logistice tradiționale și integrarea unor soluții tehnologice, de ultimă oră, capabile să reducă timpii de reacție, amprenta suportului logistic și riscul asupra securității logisticienilor din câmpul operațional.
Studiul efectuat de autor privind utilizarea dronelor logistice – vehicule terestre fără pilot (UGV) și aeriene (UAV) – ca multiplicatori de eficiență și forță operațională, prin capacitatea lor de a asigura transportul resurselor critice (logistice) în condiții de acces restricționat, interdicție electromagnetică sau supraveghere continuă a spațiului operațional și integrarea acestor mijloace de suport logistic, presupune o revedere conceptuală a sprijinului logistic la nivel tactic, prin adaptarea proceselor decizionale, a modelelor de evaluare și a mecanismelor de coordonare interarme.
În analiza utilizării dronelor logistice în operații tactice, autorul pune accent pe particularitățile acordării sprijinului logistic la acest nivel prin intermediul platformelor autonome terestre și aeriene. Avansând idei de fundamentarea conceptuală și modelare a sustenabilității logistice la evaluarea aplicativă a performanțelor UGV-urilor și UAV-urilor în scenarii tactice relevante, autorul identifică principalii factori care influențează eficiența susținerii la nivel tactic prin: volatilitatea situației operativ-tactice; vulnerabilitatea nodurilor logistice; flexibilitatea structurilor de comandă și control; capacitatea de anticipare a consumului operațional; gradul de interoperabilitate între structurile logistice și cele combatante. Analiza este fundamentată pe un scenariu ipotetic, inspirat din realitățile conflictului din Ucraina, în care un batalion de infanterie mecanizată acționează în compunerea unei brigăzi blindate, în cadrul operației de apărare mobilă. Pentru evaluarea adecvată a sprijinului logistic, autorul definește și ia în calcul trei indicatori sintetici, respectiv: Coeficientul de Susținere Logistică (CSL); Indicele de Vulnerabilitate Logistică (VL); Ritmul Manevrei Tactice efective (RM), limitările demersului derivând din caracterul ipotetic al datelor și din absența accesului la informații operaționale clasificate, ceea ce restrânge, într-o oarecare măsură, gradul de generalizare al concluziilor.
Modelul matematic simplificat, elaborat de autor pentru evaluarea sustenabilității logistice în condițiile conflictului de înaltă intensitate, fundamentat pe variabilele R–A–P–T (Resurse, Adaptabilitate, Pierderi, Timp), integrează repere doctrinare NATO, principii de optimizare a fluxurilor (inclusiv Just-in-Time adaptat mediului militar) și potențialul tehnologiilor emergente. Aplicarea acestuia pe două structuri tactice distincte, aflate în ipoteze operaționale diferite (defensivă și ofensivă), permite cuantificarea comparativă a nivelului de sustenabilitate a sprijinului logistic și evidențierea relației dintre dinamica acțională și presiunea operațională asupra sistemului de sprijin logistic.
Pe baza concluziilor desprinse din analiza sa, autorul evidențiază faptul că sustenabilitatea sprijinului logistic la nivel tactic este determinate, atât de dinamica mediului operațional, cât și de capacitatea structurilor de suport logistic de a integra soluții flexibile și adaptive. Indicatorii utilizați pentru evaluarea eficienței, precum și modelul matematic propus de autor, relevă limitele sistemelor logistice tradiționale în condițiile unui conflict de înaltă intensitate, caracterizat prin mobilitate accentuată, expunere ridicată la amenințări și necesitatea reducerii timpilor de reacție. În acest sens, îmi exprim convingerea că integrarea tehnologiilor emergente, avansate de autor, ca o direcție necesară pentru creșterea rezilienței și eficienței lanțurilor de aprovizionare sunt logice și pertinente, propunând, în demersul său, analiza, rolul și potențialul sistemelor autonome terestre (UGV) și aeriene (UAV) în optimizarea sprijinului logistic la nivel tactic, prin diminuarea vulnerabilităților, creșterea flexibilității operaționale și îmbunătățirea capacității de susținere a manevrei în condiții de risc ridicat.
De remarcat este abordarea, de către autor, a proiectării utilizării dronelor terestre de transport pentru susținerea logistică în medii operaționale tactice puternice operațional, printr-o analiză cantitativ-deterministă centrată pe reaprovizionarea cu muniții de un anumit calibru (120 mm) în condiții tactice ofensive. Sunt dezvoltate relații matematice pentru determinarea capacității reale de transport a UGV-urilor, a numărului de lovituri transportabile pe cursă, a numărului total de misiuni necesare și a duratei procesului de reaprovizionare. Rezultatele evidențiază potențialul UGV-urilor de a crește reziliența logistică și de a reduce expunerea personalului specializat în zonele de risc ridicat, contribuind la menținerea ritmului operațional, evidențiind caracteristicile elementelor planificării utilizării dronelor logistice aeriene pentru livrarea just-in-time a materialelor critice la nivelul tactic operațional, utilizând două scenarii.
Într-un prim scenariu, autorul analizează sprijinul logistic necesar unei unități de infanterie mecanizată, izolată temporară, dincolo de un obstacol natural semnificativ (un curs de apă de mărime medie), sub presiune inamicului, evaluând comparativ trei tipuri de UAV-uri de transport, pe baza unui cadru analitic ce include definirea indicelui potențialului logistic și a indicelui sprijinului logistic adecvat și a unor indicatori derivați privind necesarul de platforme, numărul de curse și durata misiunilor, ajungând la concluzia că analiza sa demonstrează că selecția platformei aeriene de transport optime nu poate fi realizată exclusiv pe baza performanțelor tehnice izolate, necesitând integrarea într-un model decizional multidimensional, care corelează parametrii tehnici cu profilul misiunii, condițiile de teren și gradul de contestare al mediului operațional.
În cel de al doilea scenariu, autorul analizează proiectarea unei reaprovizionării cu UAV-uri de transport logistic a unor tipuri de muniții (NBDM și BDM) necesare subunităților luptătoare din eșalonul întâi al dispozitivului tactic specific unui unități de infanterie mecanizată, pentru îndeplinirea misiunii primite în operația de apărare pe poziții în cadrul unei mari unități.
În ansamblu, în lucrarea sa, autorul susține teza conform căreia integrarea dronelor logistice terestre și aeriene nu reprezintă o simplă modernizare tehnologică, ci o transformare structurală a paradigmei de sprijin logistic la nivel tactic. Într-un mediu operațional caracterizat prin discontinuitate infrastructurală, volatilitate și competiție electromagnetică, eficiența logistică devine dependentă de capacitatea sistemului de profil de a opera distribuit, adaptiv și cu amprentă redusă de vulnerabilitate. În acest sens, modelarea cantitativă a performanțelor și fundamentarea științifică a procesului decizional reprezintă premise esențiale pentru integrarea coerentă a UGV-urilor și UAV-urilor în arhitectura logistică a structurilor tactice evaluate operațional.
Cartea autorului, adresându-se logisticienilor de toate eșaloanele operative al armatei, presupune un studiu teoretic și aplicativ serios, avându-se în vedere că, angajarea dronelor logistice în operații tactice și nu numai, reprezintă o necesitate strigentă a suportului și sprijinului logistic operațional.
Colonel (r. prof. univ. dr. Benone ANDRONIC