Autori: Eugen BĂDĂLAN, Mircea UDRESCU, Constantin MINCU
Anul apariţiei: 2010
Nr. pagini: 341
ISBN: 978-606-92161-5-6
Domeniu: Management – logistică
Disponibilitate: La cerere
Citește câteva pagini
Despre carte: În ultima vreme, se apreciază că unele cuvinte au căpătat o întrebuinţare foarte frecventă. Cu ajutorul lor, diferite persoane încearcă să explice, de multe ori, situaţii şi stări care le sunt numai relativ sugerate şi mai puţin explicitate. Din această perspectivă, globalizarea şi logistica sunt două noţiuni care se încadrează în uzul cotidian.
După Zigmunt Bauman „Cuvântul GLOBALIZARE stă pe buzele tuturor; o marotă a devenit rapid lozincă, incantaţie magică, paspartu capabil să deschidă porţile tuturor misterelor prezente şi viitoare. Pentru unii, globalizarea este ceva ce trebuie să realizăm neapărat dacă vrem să fim fericiţi; după alţii, sursa nefericirii noastre rezidă tocmai în globalizare. Este sigur, însă, pentru toată lumea că globalizarea reprezintă destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea, un proces ireversibil care ne afectează pe toţi, în egală măsură şi în acelaşi mod“ [1].
La rândul său, se consideră că logistica acoperă aspectele tehnico-materiale în care se desfăşoară importante acţiuni umane. Se vorbeşte despre logistica învăţământului, logistica militară, logistica de marketing, logistica negocierilor, logistica infractorilor etc. Specialişti renumiţi din domeniul economic încearcă să ne convingă că „Managerii logisticieni de succes vor fi aceia care vor avea o viziune de ansamblu asupra planurilor strategice ale propriei companii şi vor înţelege rolul logisticii în reuşita acestor planuri… logistica va avea un rol strategic semnificativ în obţinerea avantajului competitiv de către firme în condiţiile de concurenţă pe piaţa globală“ [2].
Problematica globalizării are efecte economice nu numai asupra indivizilor, oamenilor de afaceri, guvernelor, statelor-naţiune şi uniunilor statale, cu impact asupra pieţelor muncii, pieţelor financiare, creşterii economice şi proceselor de convergenţă ale economiilor naţionale.
Ca orice proces politico-social, globalizarea nu poate fi considerată o sursă nelimitată de beneficii pentru umanitate, mai ales pentru zonele în care productivitatea muncii şi eficienţa acesteia sunt foarte reduse, dar nici nu poate fi învinovăţită de toate relele pe care unele structuri sociale sunt obligate să le depăşească.
Trăsăturile esenţiale ale globalizării rezultă din următoarele constatări: declinul important al producţiei de masă pe baze teritoriale şi diversificarea crescândă a pieţelor; creşterea importanţei serviciilor în ansamblul activităţii economice; o proporţie tot mai mare din valoarea produselor individuale constă în design, marketing, consultanţă juridică şi financiară; standardizarea produselor asociată cu economiile cu anvergură teritorială este înlocuită cu accentuarea diferenţierii în conformitate cu cererea locală sau specializată; nivelurile naţionale de organizare economică scad în importanţă pe măsură ce se extind nivelurile globale de organizare, datorită caracterului global al finanţelor şi tehnologiilor; creşterea numărului de activităţi guvernamentale care se reglementează prin acorduri internaţionale; dezvoltarea accentuată a reţelelor transnaţionale neguvernamentale şi neoficiale etc.
În acest cadru, noi încercăm să stabilim o corelaţie între globalizare, logistica globalizată şi logistica militară, în condiţiile globalizării. Prin prezentarea mai multor puncte de vedere consacrate globalizării, dorim să susţinem acele demersuri care consideră globalizarea şi logistica a fi drept procese specifice calitative, ce se individualizează cu pregnanţă acum la început de nou mileniu. Şi, desigur, asemenea procese influenţează logistica militară.