Autori: Gheorghe AMZA, Alexandrina MIHAI, Victor POPOVICI, Gabriel JIGA, Aurel RADUTA, Viorel GOANTA
Anul apariţiei: 2011
Nr. pagini: 83
ISBN: 978-606-8371-47-4
Domeniu: Curs universitar
Disponibilitate: La cerere
Despre carte: Produsele reale nu sunt perfecte. Pentru imperfecţiunile produselor sau materialelor se folosesc diverse denumiri cum ar fi: defect, neconformitate, discontinuitate şi, mai recent, chiar imperfecţiune. Standardul SR EN ISO 9000 – 2006 recomandă utilizarea noţiunii de neconformitate, standardul nou pentru defecte în piese sudate, recomandă folosirea noţiunii de imperfecţiune. O altă variantă folosită de specialişti pentru definirea noţiunii de defect este: “nesatisfacerea unei cerinţe sau a unei aşteptări rezonabile privind utilizarea prevăzută, inclusiv ale celor referitoare la securitate”. Această definiţie, cu un caracter foarte general, permite repartizarea răspunderilor din punct de vedere juridic în raport cu disfuncţiile sau neajunsurile generate de un produs cu defecte. Acelaşi standard defineşte şi o noţiune ceva mai cuprinzătoare, folosită uneori ca sinonim pentru cea de defect, şi anume “neconformitatea”. Noţiunea de neconformitate este definită ca fiind abaterea sau absenţa uneia sau mai multor caracteristici de calitate sau a elementelor sistemului calităţii, în raport cu cerinţele specificate, fiind vizate caracteristicile de calitate ale produselor.