Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

SCĂDEREA NIVELULUI DE TRAI (SĂRĂCIA) – ÎN LEGĂTURĂ

DIRECTĂ CU INSECURITATEA GLOBALĂ

DECREASING LIVING STANDARDS (POVERTY) – DIRECTLY

RELATED TO GLOBAL INSECURITY

Colonel (r.) prof. univ. dr. Filofteia REPEZ^*

(Academy of Romanian Scientists, 3 Ilfov Street, 050044, Bucharest,

Romania, email: secretariat@aosr.ro)

Colonel dr. Marian Ștefan ZAHARIA^**

Rezumat: Sărăcia este o problemă de securitate cu multiple fațete care

necesită abordări multiple. Planul de acțiune global denumit „Agenda 2030 pentru

dezvoltare durabilă”, adoptat de toate statele membre ale ONU în anul 2015,

include ca prim obiectiv, dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă –

obiectivul denumit „Fără sărăcie - eradicarea sărăciei în toate formele sale și în

orice context”. Efectele sărăciei sunt devastatoare; în acest sens, multe studii de

specialitate prezintă efectele sale nu doar asupra celor în cauză cât și asupra

comunității din care fac parte. Articolul își propune să prezinte statistici privind

sărăcia, precum și acțiuni destinate diminuării și stopării ei.

Cuvinte cheie: sărăcie, consecințe, statistici, acțiuni, Indicele Global al

Sărăciei Multidimensionale.

Abstract: Poverty is a multifaceted security issue that requires multiple

approaches. The global action plan called the “2030 Agenda for Sustainable

Development”, adopted by all UN Member States in 2015, includes as the first

objective, among the 17 Sustainable Development Goals – the goal called no poverty

– the eradication of poverty in all its forms and in all contexts. The effects of poverty

are devastating; in this regard, many specialized studies present its effects not only

on those concerned but also on the community to which they belong. The article aims

to present statistics on poverty, as well as actions aimed at reducing and stopping it.

Keywords:

poverty,

consequences,

statistics,

actions,

Global

Multidimensional Poverty Index.

„Sărăcia nu este inevitabilă.

Sărăcia este cel mai grav flagel creat vreodată de ființele umane;

depinde de ființele umane să-i pună capăt”¹.

Joseph Wresinski

*

Facultatea de Drept și Guvernanță Internațională∕Universitatea Internațională Danubius,

Galați, ROR ID: https://ror.org/00qt2x502; membru asociat al Academiei Oamenilor de

Știință din România, email: filofteiarepez@yahoo.com.

^**Comandamentul Logistic Întrunit, București, email: zahariamstefan@yahoo.com.

¹„Poverty is not inevitable. Poverty is the worst scourge ever created by human beings; it is

up to human beings to end it”, disponibil la https://www.atd-fourthworld.org/who-we-

are/overcome-poverty/, accesat la 20.11.2025.

62

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

Dacă cu mulți ani în urmă, sărăcia era acceptată, potrivit profesor

Georgeta Ghebrea, ca „un fenomen natural, atât de răspândit, un fapt

inevitabil” ale cărei cauze țineau de neșansele individuale sau de defecte

personale (cum ar fi prostia, necinstea, slăbiciunea de caracter,

iresponsabilitatea), în timp s-a conștientizat faptul că sărăcia este „un fapt

social, un fapt public, un fapt politic”².

Sărăcia nu înseamnă doar venituri mici sau lipsa bunurilor din

proprietatea individuală și sentimente de inferioritate (neîncrederea în

capacitatea de a avea un rol în societate, desconsiderarea propriei persoane,

frustrare etc.), ci și lipsa accesului la venituri mai mari, la șansa de a găsi un

loc de muncă și la educație; este un subiect amplu dezbătut, „o noțiune ce

presupune o abordare interdisciplinară”³.

Sărăcia este o realitate, unul dintre fenomenele social-economice

întâlnite, în proporții și intensități diferite, în toate statele lumii; una dintre

cele mai complexe provocări de securitate cu care se confruntă omenirea.

Cauzele care determină sărăcia sunt diverse: unele provin din

funcționarea economiei naționale (restructurări ale ramurilor de activitate,

crize economice, inflație etc.); anumite condiții umane (starea sănătății,

infirmitate, mărimea familiei etc.); calamitățile naturale (seceta, inundații,

distrugerile provocate de grindină, îngheț etc.); situația politică a țării⁴.

Fără a ține seama de cauzele care au determinat-o, indiferent de

comunitate, localitate, țară sau continent, sărăcia are consecințe devastatoare,

precum: lipsa sau limitarea accesului la satisfacerea nevoilor de bază (apă,

hrană, locuință, asistență medicală, educație), probleme de insecuritate

alimentară, probleme de sănătate fizică și sănătate mintală, speranță de viață

mai mică, probleme în familie sau în comunitate etc.⁵

Realitate contemporană gravă, sărăcia reprezintă o preocupare

generală, nu doar a statelor, ci și a organizațiilor regionale și internaționale, a

unor organizații neguvernamentale, precum și a unor personalități de seamă

din diverse domenii preocupate de prăpastia care există și chiar se adâncește,

în ceea ce privește condițiile de trai dintre oameni.

Indiferent de forma sa descrisă în literatura de specialitate – sărăcia

absolută (denumită extremă, este cea care afectează biologic și psihic

persoanele aflate într-o asemenea situație, sau descrisă ca fiind reflexul

²Georgeta Ghebrea, Perspective sociologice asupra sărăciei, în Sărăcie și Asistență Socială

în Spațiul românesc (Sec. XVIII-XX), Masă Rotundă (iunie 1998), cuvânt înainte de Paul H.

Stahl, coordonator Ligia Livada-Cadeschi, Colegiul Noua Europă, 2002, p. 82, disponibil la

www://-

efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://nec.ro/wpcontent/uploads/2019/05/Georgeta_G

HEBREA.pdf, accesat la 05.11.2025.

3

Viorel Gheorghe, Sărăcia, o noțiune ce presupune o abordare interdisciplinară, articol

publicat în revista Calitatea vieții nr.1/1990, pp. 135-143, disponibil la https://-

www.revistacalitateavietii.ro/journal/article/view/1080, accesat la 20.11.2025.

⁴Ibidem, pp.120-121.

⁵Despre efectele sărăciei pe larg în Olivier de Schutter, Hugh Frazer, Anne-Catherine Guio,

Eric Marlier, The Escape from poverty. Breaking the Vicious Cycles Perpetuating

Disadvantage, Bristol University Press, Policy Press, 2023.

63

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

nefavorabil dintre venituri și nevoile de consum ce trebuie satisfăcute) și

sărăcia relativă (exprimă situația dezavantajoasă a unor categorii de persoane

în raport cu nivelul general de trai din societate, la un moment dat, sau

punerea în evidență prin rămânerea în urmă a unor categorii de persoane

(familii) în raport cu altele), gravitatea și consecințele acestui fenomen

recunoscut oficial au impus introducerea sa, în sensul eliminării sau reducerii,

în diverse documente politice.

Sărăcia – o problemă de securitate în statistici

La Summitul Mileniului din septembrie 2000, comunitatea

internațională a adoptat Declarația Mileniului care cuprinde opt obiective de

atins până în anul 2015: reducerea sărăciei și a foametei în lume; asigurarea

unei educații primare pentru toți; promovarea egalității sexelor; reducerea

mortalității copiilor; îmbunătățirea sănătății materne; combaterea virusului

HIV/a bolii SIDA și a altor boli; asigurarea unui mediu înconjurător durabil;

participarea la un parteneriat mondial pentru dezvoltare.

Stabilirea acestor obiective internaționale ambițioase au la bază

statistici care arată necesitatea urgentării stabilirii și implementării unor

acțiuni. De exemplu, legat de primul obiectiv – reducerea sărăciei și a

foametei în lume, statisticile arată că, la nivel internațional, peste 800 de

milioane de oameni se aflau încă în sărăcie extremă și că peste 300 de

milioane de muncitori trăiau sub pragul de sărăcie de 1,25 dolari pe zi în anul

2015⁶.

Aceste obiective nu au fost atinse în acest an. În cadrul Adunării

Generale a Organizației Națiunilor Unite din septembrie 2015 a fost adoptată

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă , care cuprinde 17 Obiective de

Dezvoltare Durabilă . Primul dintre cele 17 obiective este Fără sărăcie –

Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context⁷.

Sărăcia extremă persistă, afectând una din zece persoane la nivel

mondial și fără o accelerare a eforturilor naționale, regionale și internaționale,

8,9% din populația lumii va trăi în continuare în sărăcie extremă până în anul

2030⁸.

Cu toate că există destule bogății pentru a garanta un nivel de trai

decent pentru întreaga umanitate, aproximativ 831 milioane oameni (din 8,2

miliarde în anul 2025) trăiesc cu mai puțin de 3 dolari pe zi, o cifră repartizată

astfel⁹:

- America de Nord: 3,81 milioane;

- Europa și Asia Centrală: 4,73 milioane;

6

Millennium Development Goals, disponibil la https://www.un.org/millenniumgoals/-

poverty.shtml, accesat la 24.11.2025.

7

Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development, disponibil la

https://sdgs.un.org/2030agenda, accesat la 24.11.2025.

8

End poverty in all its forms everywhere, disponibil la https://unstats.un.-

org/sdgs/report/2025/goal-01/, accesat la 24.11.2025.

9

Poverty & Inequality Platform, disponibil la https://pip.worldbank.org/home, accesat la

22.11.2025.

64

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

- Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Afganistan și Pakistan: 97, 2

milioane;

- America Latină și Caraibe: 29,45 milioane;

- Africa Subsahariană: 598,09 milioane;

- Asia de Sud: 52,75 milioane

- Asia de Est și Pacific: 44,91 milioane.

Din cele 190 de state evaluate din punct de vedere al sărăciei, pe primele cinci

locuri se situează țări din continentul african: Sudanul de Sud, Guineea

Ecuatorială, Madagascar, Republica Centrafricană și Burundi¹⁰.

Sărăcia este o problemă semnificativă de securitate, în prezent

alimentată de insecuritatea economică, creșterea inegalității și efectele

agravante ale schimbărilor climatice și ale conflictelor.

Exemple de acțiuni pentru reducerea sărăciei

Eradicarea sărăciei, care reprezintă o problemă de securitate, necesită

o abordare multidimensională și implică o serie de actori. Lista acestora este

lungă, rezultate sunt, însă mai este mult până la atingerea ambițiosului

Obiectiv de Dezvoltare Durabilă 1 - Eradicarea sărăciei în toate formele

sale și în orice context.

Prin Rezoluția 47/196, adoptată la 22 decembrie 1992, Adunarea

Generală a Organizației Națiunilor Unite a stabilit ca anual, ziua de 17

octombrie să fie Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei¹¹; cu acestă

ocazie toate statele au fost încurajate să desfășoare activități concrete în

context național în ceea ce privește eradicarea sărăciei.

Stabilirea acestei date amintește de evenimentul din 17 octombrie

1987, când peste 100.000 de oameni din întreaga lume au manifestat la Paris

pentru a atrage atenția asupra sărăciei extreme și a-și exprima solidaritatea cu

victimele sărăciei extreme, violenței și foametei. Sub îndrumarea preotului

catolic Joseph Wresinski (1917-1988), fondatorul ATD (All Together in

Dignity) Fourth World¹², manifestanții au declarat că sărăcia reprezintă o

încălcare a drepturilor omului. În cadrul ceremoniei care s-a desfășurat lângă

Turnul Eiffel, a fost inaugurată o piatră comemorativă în memoria tuturor

celor care au suferit și au murit din cauza nedreptății sărăciei, pe care sunt

inscripționate următoarele:

¹⁰Poverty Rate by Country, 2025, disponibil la https://worldpopulationreview.com/country-

rankings/poverty-rate-by-country, accesat la 22.11.2025.

11

Rezoluția este disponibilă pe site-ul https://docs.un.org/en/a/res/47/196, accesat la

17.11.2025.

12

Our History, Important developments in our history, disponibil la https://www.atd-

fourthworld.org/who-we-are/history/, accesat la 16.11.2025.

65

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

„On 17 October 1987, defenders of human and civil rights from

around the world gathered on this plaza. They paid tribute to the victims of

hunger, ignorance, and violence. They affirmed their conviction that extreme

poverty is not inevitable. They proclaimed their solidarity with those who,

across the world, strive to eradicate it.

Wherever men and women are condemned to live in extreme poverty,

human rights are violated. To come together to ensure that these rights be

respected is our solemn duty”.

Joseph Wresinski”¹³

Pentru această zi internațională, tema abordată este diferită - de

exemplu în anul 2024 tema a fost „Încheierea maltratării sociale și

instituționale, acționând împreună pentru societăți juste, pașnice și

incluzive”, focusându-se dimensiunile ascunse ale sărăciei și pe modalitățile

de a promova societăți echitabile; în anul 2025 tema a fost „Eliminarea

maltratării sociale și instituționale prin asigurarea respectului și a unui

sprijin eficient pentru familii”, pentru a sublinia faptul că eradicarea sărăciei

implică demnitate, dreptate și apartenență, alături de aspectele financiare.

Pe site-ul ATD (All Together in Dignity) Fourth World

(https://www.atd-fourthworld.org/what-we-do/),

organizație

non-

guvernamentală internațională fără afiliere religioasă sau politică, sunt

prezentate acțiunile desfășurate în diverse țări și continente pentru a

combate sărăcia și pentru identificarea persoanelor care trăiesc în cele mai

grave condiții economice și de excluziune. În plus, Centrul Internațional

al ATD Fourth World (este situat în Franța și se întinde pe trei locații din

regiunea Parisului - Baillet-en-France, Méry-sur-Oise și Pierrelaye), este

locul desfășurării taberelor de lucru internaționale și de formare, a diverselor

întâlniri în sprijinul activităților ATD Fourth World.

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (United Nations

Development Programme - UNDP)¹⁴este agenția lider a Organizației

Națiunilor Unite care militează pentru a stopa injustiția provocată de sărăcie,

inegalități și schimbarea climei. Implică o rețea extinsă de experți și

parteneri din 170 de țări cu misiunea de a eradica sărăcia și a reduce

inegalitatea și de a sprijini statele pentru a dezvolta politici, parteneriate și

capacități instituționale pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

2030.

13

Paris, 17 October 1987, Unveiling of the commemorative stone in honour of the victims of

poverty, disponibil la https://www.joseph-wresinski.org/en/paris-17-october-1987-unveiling-of-

the-commemorative-stone-in-honour-of-the-victims-of-poverty/, accesat la 17.11.2025.

¹⁴United Nations Development Programme, disponibil la https://www.undp.org/, accesat la

19.11.2025.

66

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

(United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization -

UNESCO) își pune expertiza pentru reducerea și eradicarea sărăciei, a

îndeplinirii Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 1 (Fără sărăcie -

eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context), cu deosebire

prin educație și știință.

Alianța Globală Împotriva Sărăciei și Foametei (Global Alliance

Against Poverty and Hunger)¹⁵, înființată la propunerea președinției

braziliene a G20, sprijină eforturile de eradicare a foametei și a sărăciei

(Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 1 și 2), reducând în același timp

inegalitățile (Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 10).

Rețeaua Europeană de Luptă împotriva Sărăciei (European Anti-

Poverty Network - EAPN)¹⁶, înființată în anul 1990, reprezintă cea mai mare

rețea europeană de rețele naționale, regionale și locale, care include ONG-

uri și grupuri locale de combatere a sărăciei, dar și organizații europene

active în lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Prin eforturile

membrilor, aceasta se implică în diverse activități destinate combaterii

sărăciei și excluziunii sociale (de exemplu activități de educație și formare,

activități de furnizare de servicii și activități care vizează participarea și

responsabilizarea persoanelor afectate de sărăcie și excluziune socială).

Apel Global la Acțiune Împotriva Sărăciei (Global Call to Action

against Poverty - GCAP)¹⁷este o rețea de peste 18.400 de organizații ale

societății civile, care luptă pentru o justiție globală destinată să pună capăt

sărăciei și inegalității. Mobilizând sute de milioane de oameni, care a

organizat cea mai mare campanie din lume, denumită „Ridicați-vă”

împotriva sărăciei – certificată de Guinness World Records, cu 173 de

milioane de persoane în anul 2009.

Pentru a crea o imagine cuprinzătoare referitoare la persoanele care

trăiesc în sărăcie și a permite realizarea unor comparații între țări și

regiuni, Indicele Global al Sărăciei Multidimensionale (Global

Multidimensional Poverty Index - global MPI) a fost lansat de Inițiativa

Oxford pentru Sărăcie și Dezvoltare Umană (Oxford Poverty and Human

Development Initiative - OPHI) cu suportul Programului Națiunilor Unite

pentru Dezvoltare, aplicat la nivel mondial, luând în considerare contextul

național. Acest indice completează măsurile tradiționale ale sărăciei

monetare prin surprinderea privațiunilor acute în materie de sănătate,

educație și nivel de trai cu care se confruntă simultan o persoană¹⁸. Anual

acest

indice

este

detaliat

într-un

raport;

15

Global Alliance Against Poverty and Hunger, disponibil la https://globalalliance-

againsthungerandpoverty.org/, accesat la 19.11.2025.

16

The European Anti-Poverty Network (EAPN), disponibil la https://www.eapn.eu/who-we-

are/what-is-eapn/, accesat la 19.11.2025.

17

Global Call to Action Against Poverty (GCAP), disponibil la https://gcap.global/about/,

accesat la 20.11.2025.

18

The global Multidimensional Poverty Index, disponibil la https://ophi.org.uk/global-mpi,

accesat la 24.11.2025.

67

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

de exemplu Raportul privind Indicele Global al Sărăciei Multidimensionale

din 2025¹⁹prezintă date din peste 100 de țări, evidențiind statistici negative

privind sărăcia multidimensională și lipsuri comune ale celor aflați în acestă

situație.

Personalități remarcabile din domenii diverse se implică în lupta

împotriva sărăciei. Exemplele sunt numeroase: Profesorul Anthony

Atkinson pentru soluțiile împotriva sărăciei prezentate în cartea Inequality:

What Can Be Done (publicată de Harvard University Press în 2015) a obținut

premiul Dan David în februarie 2016; în calitate de președinte al Comisiei

pentru Sărăcie Globală a Băncii Mondiale a publicat, în anul 2016, un raport

despre monitorizarea sărăciei globale în care susține obiectivele Grupului

Băncii Mondiale de a pune capăt sărăciei extreme până în anul 2030 și a

stimula prosperitatea comună; Malala Yousafzai , Oprah Winfrey , Angelina

Jolie etc., prin implicarea în diverse acțiuni, pledează pentru eradicarea

sărăciei și îmbunătățirea nivelului de trai a celor aflați în situații dificile.

***

Sărăcia există peste tot în lume, acționează ca o forță

comportamentală în relațiile internaționale și poate alimenta conflictele,

extremismul și criminalitatea transnațională prin crearea unor condiții de

instabilitate, disperare și excluziune. Efectele sale sunt dezastruoase și se

resimt asupra bunăstării, sănătății, educației și statutului social al persoanelor

în cauză, cu deosebire, și al comunității din care acestea fac parte. Prin diverse

acțiuni, documente politice, studii științifice etc. se aduc contribuții

remarcabile la reducerea și combaterea manifestărilor sărăciei. În concluzie,

sărăcia este o problemă de securitate care necesită măsuri permanente, astfel

încât să se atingă Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 1.

BIBLIOGRAFIE

CADESCHI L. L.- coordonator, Sărăcie și Asistență Socială în Spațiul

românesc (Sec. XVIII-XX), Masă Rotundă (iunie 1998), cuvânt

înainte de Paul H. Stahl, Colegiul Noua Europă, 2002;

DE SCHUTTER O., FRAZER H., GUIO A.-C., MARLIER E., The Escape

from poverty. Breaking the Vicious Cycles Perpetuating

Disadvantage, Bristol University Press, Policy Press, 2023;

19

2025

Global

Multidimensional

Poverty

Index

(MPI),

disponibil

la

https://hdr.undp.org/content/2025-global-multidimensional-poverty-index-mpi#/-

indicies/MPI, accesat la 25.11.2025.

68

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

„Poverty is not inevitable. Poverty is the worst scourge ever created by

human beings; it is up to human beings to end it”, disponibil la

https://www.atd-fourthworld.org/who-we-are/overcome-poverty/;

Millennium Development Goals, disponibil la https://www.un.org/-

millenniumgoals/poverty.shtml;

Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development,

disponibil la https://sdgs.un.org/2030agenda;

End poverty in all its forms everywhere, disponibil la https://unstats.un.org/-

sdgs/report/2025/goal-01/;

Poverty & Inequality Platform, disponibil la https://pip.worldbank.org/home;

Poverty Rate by Country, 2025, disponibil la https://worldpopulationreview.-

com/country-rankings/poverty-rate-by-country;

Our History, Important developments in our history, disponibil la

https://www.atd-fourthworld.org/who-we-are/history/;

Paris, 17 October 1987, Unveiling of the commemorative stone in honour of

the victims of poverty, disponibil la https://www.joseph-

wresinski.org/en/paris-17-october-1987-unveiling-of-the-

commemorative-stone-in-honour-of-the-victims-of-poverty/;

United Nations Development Programme, disponibil la

undp.org/;

https://www.-

Global Alliance Against Poverty and Hunger, disponibil la https://-

globalallianceagainsthungerandpoverty.org/;

The

European

Anti-Poverty

Network

(EAPN),

disponibil

la

https://www.eapn.eu/who-we-are/what-is-eapn/;

Global Call to Action Against Poverty (GCAP), disponibil la https://gcap.-

global/about/;

The global Multidimensional Poverty Index, disponibil la https://ophi.-

org.uk/global-mpi;

2025 Global Multidimensional Poverty Index (MPI), disponibil la https://-

hdr.undp.org/content/2025-global-multidimensional-poverty-index-

mpi#/indicies/MPI;

Revista Calitatea vieții nr.1/1990.

69