Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
HAOS GEOPOLITIC GLOBAL III - MARILE PUTERI ÎN  
COMPETIȚIA ACERBĂ PENTRU SFERE DE INFLUENȚĂ ȘI  
PENTRU O „NOUĂ ORDINE MONDIALĂ”  
GLOBAL GEOPOLITICAL CHAOS III - GREAT POWERS IN FIRM  
COMPETITION FOR SPHERES OF INFLUENCE AND FOR A  
"NEW WORLD ORDER"  
General-locotenent (rtr) prof. asoc. dr. Constantin MINCU  
(Academy of Romanian Scientists, 3 Ilfov, 050044, Bucharest, Romania,  
email: secretariat@aosr.ro)  
Rezumat: În ultimii douăzeci și patru de ani lumea a intrat într-o stare  
periculoasă de agitație geopolitică, generatoare de haos global. Numeroși analiști  
politici și militari din România și din țările membre NATO și non-NATO sunt,  
aproape unanim, de acord că fenomene precum resurgența și agresivitatea  
extremă ale fundamentalismului islamic, apariția unor noi deținători de arme  
nucleare în unele state-dictaturi și culminând, în modul cel mai periculos cu  
putință, cu agresivitatea de ordin politic, propagandistic și militar a Federației  
Ruse: Georgia - 2008, Ucraina - 2014, prin anexarea Crimeii, invadarea brutală a  
Ucrainei în 24 februarie 2022 (sunt deja 4 ani și 3 luni de război crud și violent  
soldat cu distrugerea unor lacalități întregi, în special din jumătatea de est a  
Ucrainei și cu zeci de mii de victime din rândul civililor și al militarilor). La  
această dată (25.05.2026) războiul continuă cu o ferocitate maximă din partea  
Rusiei, amenințând în mod direct pacea în Europa și în întreaga lume.  
Ca tobloul să fie complet, la data de 21 ianuarie 2025, a revenit ca o  
furtună la Casa Albă, în postura de al 47-lea Președinte al SUA, Donald Trump,  
un vechi prieten al Rusiei încă din 1997 și un fidel al lui Putin din anul 2000. Au  
urmat atacuri asupra NATO, criticarea și pedepsirea UE (taxe vamale uriașe),  
declanșarea în februarie 2026 a atacurilor împotriva Iranului, blocarea strâmtorii  
Ormuz, pretenții teritoriale iraționale asupra Canadei, Groenlandei, Statului  
Panama, Cubei și Venezuelei (lista poate continua).  
În acest moment (mai 2026), liderii europeni dar și cei ai României, par  
paralizați, par complet depășiți de situație și fără soluții.  
Cuvinte cheie: Federația Rusă, SUA, Vladimir Putin, Donald Trump,  
Ucraina, război, haos, sisteme de comunicații satelitare.  
Abstract: In the last twenty-four years, the world has entered a dangerous  
state of geopolitical unrest, generating global chaos. Numerous political and  
military analysts from Romania and from NATO and non-NATO member countries  
almost unanimously agree that phenomena such as the resurgence and extreme  
aggressiveness of historical fundamentalism, the emergence of new holders of  
nuclear weapons in some dictatorship states and culminating, in the most  
dangerous way possible, with the political, propagandistic and military aggression  
of the Russian Federation: Georgia - 2008, Ukraine - 2014, through the  
Membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru în Consiliul  
Onorific al Academiei Oamenilor de Știință din România, Vicepreședinte al Secției de  
Științe Militare, telefon: 0722303015, email: mincu_constantin@yahoo.com.  
25  
 
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
annexation of Crimea, the brutal invasion of Ukraine on February 24, 2022 (there  
are already 4 years and 3 months of cruel and violent war resulting in the  
destruction of entire settlements, especially in the eastern half of Ukraine and with  
tens of thousands of victims among civilians and military personnel). On this date  
(25.05.2026) the war continues with maximum ferocity from Russia, directly  
threatening peace in Europe and throughout the world.  
To complete the picture, on January 21, 2025, Donald Trump, an old  
friend of Russia since 1997 and a loyalist of Putin since 2000, returned like a storm  
to the White House, as the 47th President of the USA. This was followed by attacks  
on NATO, criticism and punishment of the EU (huge customs duties), the launch of  
attacks against Iran in February 2026, the blockade of the Strait of Hormuz,  
irrational territorial claims on Canada, Greenland, the State of Panama, Cuba and  
Venezuela (the list goes on).  
At this moment (May 2026), European leaders, but also those of Romania,  
seem paralyzed, seem completely overwhelmed by the situation and without  
solutions.  
Keywords: Russian Federation, USA, Vladimir Putin, Donald Trump,  
Ukraine, war, chaos, satellite communication systems.  
1.Introducere  
Turbulențele geopolitice pe scena mondială s-au acutizat în mod  
periculos. Ca și când nu ar fi de ajuns cu războiul Federației Ruse împotriva  
Ucrainei, a apărut criza din Golful Persic, declanșată de Statele Unite și de  
Israel, prin atacarea Iranului, criză care a dus la mari distrugeri și pierderi de  
vieți omenești în Iran și a determinat o criză globală de resurse energetice  
prin blocare, aproape totală, a strâmtorii Ormuz.  
Cele mai afectate sunt marile importatoare de petrol și gaze: China,  
India și Japonai, dar și statele europene, datorită exploziei prețurilor la  
energie pe piața mondială. Afectate, inclusiv prin atacurile Iranului cu drone  
și rachete, sunt și țările din Golf (Kuweit, Bahrein, Qatar, Emiratele Arabe  
Unite, Oman, Arabia Saudită).  
Crizele multiple care au apărut și continuă să se manifeste sunt  
generate, în principal, de marile puteri, care și-au redescoperit ambițiile  
imperiale și o dorință puternică de acaparare a unor resurse vitale.  
2. Cu argumente greu de contestat, Rusia este principalul factor  
de destabilizare a ordinii mondiale, prin acțiunile sale militare împotriva  
Ucrainei, dar și prin desfășurarea unui război hibrid împotriva tuturor  
vecinilor săi și a statelor europene (acte de diversiune și sabotaj, manipulare  
mediatică, spionaj, alte acte din panoplia bogată numită „MASKIROVKA”,  
perfecționate de 109 ani).  
Rolul principal în aceste acțiuni malefice îl deține președintele  
Vladimir Putin și apropiații săi din regimul siloviko-oligarhic, pe care încă îl  
mai controlează.  
Se știe deja că despre Putin s-au scris zeci de cărți, multe mii de  
articole și comentarii, mai mult sau mai puțin argumentate.  
În contextul geopolitic actual, cred că ar fi benefic, pentru cei  
interesați de evoluțiile care au loc în prezent și în viitorul previzibil să  
26  
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
citească cartea autorului Stanislav Belkovski „PUTIN,  
BIOGRAFIA  
INTERZISĂ”, lucrare apărută și în limba română, la Editura Corint în anul  
20141.  
Modul de gândire și acțiune al Societății Ruse este descris, în mod  
corect și cu argumente solide de către autorul Keir Giles, în cartea  
„RĂZBOIUL RUSIEI CU LUMEA ȘI CUM NE AFECTEAZĂ”2. În  
această lucrare autorul prezintă adevărata față a dictatorului de la Kremlin,  
cinismul, cruzimea și agresivitatea duse la extrem. Putin și camarila lui, cei  
mai mulți proveniți din KGB, nu au niciun fel de sentimente umane, nu pun  
preț pe viețile pe care le trimit la moarte (în zilele noastre 15.000-20.000 de  
morți pe lună).  
Pentru elita politică și militară din România ar fi util să studieze  
atent această carte, pentru că ar descoperi numeroase acțiuni din panoplia  
bogată numită MASKIROVKA. Se pare că nu au timp și aplecare pentru  
asta, contează doar luptele politice sterile în care România și cetățenii  
români doar pierd.  
Numeroși analiști politico-militari autohtoni și străini afirmă ferm că  
Federația Rusă nu are nici o intenție să încheie războiul din Ucraina,  
formulând noi și noi pretenții de neacceptat de către partea ucraineană.  
Recent, Kremlinul a condiționat negocierile de pace de retragerea  
Ucrainei din „Donbass și din teritoriile revendicate de Rusia”3.  
Pe de altă parte, Kremlinul pregătește o importantă intoxicare de  
tipul „pacea este blocată de NATO” (Analiza unui expert american)4.  
Exprim un punct de vedere, zic eu corect, că numai naivii și  
necunoscătorii jocurilor politice la scară mondială nu văd (sau nu vor să  
vadă) că toate acțiunile politice, propagandistice, cibernetice, economice și  
militare ale Federației Ruse sunt îndreptate în mod continuu și extrem de  
agresiv împotriva Occidentului, având ca obiectiv asumat explicit,  
distrugerea coeziunii politice și militare a UE și NATO. Din păcate, în  
sprijinul Rusiei au sărit Ungaria și Slovacia, dar și forțe politice de extremă  
stângă și de extremă dreapta din unele țări europene, inclusiv din România.  
În acest context trebuie să observăm ajutorul direct și eficient al noii  
Administrații a SUA, acordat lui Putin, pentru ca acesta să-și atingă  
obiectivele în Ucraina și, într-o primă etapă, în Europa de Est. Unii  
observatori occidentali merg și mai departe și suspectează o înțelegere  
secretă între Trump și Putin, vizând Europa și NATO.  
1 Stanislav Belkovschi, Putin - Biografia interzisă, București, Editura Corint, 2014.  
2
Keir Giles, Războiul Rusiei cu lumea și cum ne afectează, Editura Niculescu, 2023,  
București.  
3
Răzvan Scarlat, „Kremlinul a condiționat negocierile de pace de retragerea Ucrainei din  
conditionat-negocierile-de-pace-de-retragerea-ucrainei-din-donbas-si-din-teritoriile-  
revendicate-de-rusia.html, accesat la 22.05.2026.  
4 Viorica Marin, „Jocul politic al Kremlinului. Putin pregătește o intoxicare de tipul „pacea  
externe/rusia/jocul-politic-al-kremlinului-putin-pregateste-o-2529112.html,  
22.05.2026.  
accesat  
la  
27  
       
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
Pentru a-și atinge scopurile (refacerea URSS 2.0, dar și proiectarea  
puterii și influenței în Africa și America de Sud), Rusia nu se dă în lături de  
la nimic, inclusv de la agresiuni militare de anvergură, așa cum face acum în  
Ucraina, deja de patru ani și trei luni. Sunt suficiente informații ajunse în  
media internațională că țările NATO și/sau UE sunt infestate de spioni și  
diversioniști ruși (sau recrutați de ruși) din țările țintă și din unele state din  
Asia, Africa și America de Sud. Numai în ultimii cinci ani au fost expulzați  
peste 700 dintre aceștia (mai sunt destui, inclusiv în România și sunt lăsați,  
cu lejeritate, să acționeze în continuare).  
Pentru cititorii interesați de tendințele din Geopolitica Globală,  
merită să fie citite cărțile publicate recent de către analistul de prestigiu  
Vasile Simileanu, la Editura TopForm, București, 2026: „Arhitectura  
Geopolitică Globală 2026-2040”5 și „Arhitectura Geopolitică Globală,  
geometrie geopolitică6. Autorul face o radiografie complexă, cu argumente,  
privind acțiunile marilor puteri pentru o nouă împărțire a lumii, în numele  
așa-zisei „noua ordine mondială”, ordine impusă de cei care au ciomagul  
mai mare.  
Sunt foarte mulți autori români și străini care au analizat acțiunile  
Rusiei și au sesizat corect pericolele la care este supusă LUMEA și, în mod  
deosebit, EUROPA. Dezamăgitor este că forțele politice din țările  
democratice nu au dat prea multă importanță faptelor evidente și pentru  
cetățenii simpli și, ca urmare, nu au întreprins măsuri credibile de  
descurajare a agresorului atavic.  
Unele aspecte le-am prezentat în mai multe numere din „Revista de  
Științe Militare”, dintre care menționez articolul „HAOS GEOPOLITIC  
GLOBAL II URAGAN RUSO-AMERICAN ASUPRA EUROPEI”, nr. 1  
Evoluții majore pe scena mondială sunt în curs. După vizita  
recentă a lui Donald Trump în China, urmează, în curând, vizita lui  
Vladimir Putin în țara lui Xi-Jimping. Vom vedea ce se va întâmpla.  
3. Statele Unite ale Americii  
În primul mandat al Președintelui Donald Trump s-a creat  
impresia (justificată de evenimentele produse) că SUA acționează pe scena  
internațională în mod emoțional și imprevizibil, putând duce în orice  
moment la conflicte majore. Liderii politici și militari din principalele puteri  
ale lumii s-au străduit (fără succes) să înțeleagă politicile SUA și, pe cât  
posibil, să tempereze impulsivitatea naturală a liderului SUA.  
În mandatul menționat s-au produs câteva turbulențe în dosarul  
complicat al relațiilor SUA-Rusia, cum ar fi:  
5
Vasile Simileanu, Arhitectura Geopolitică Globală 2026-2040, Editura TopForm,  
București, 2026.  
6
Vasile Simileanu, Arhitectura Geopolitică Globală, geometrie geopolitică, Editura  
TopForm, București, 2026.  
7
Constantin Mincu, „Haos geopolitic global II – uragan ruso-american asupra Europei”,  
Revista de Științe Militare, nr. 1/2025.  
28  
     
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
- Denunțarea de către SUA iar apoi și de către Rusia a Tratatului INF  
(Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare), încheiat în anul 1987 de către  
Reagan și Gorbaciov;  
- S-a dovedit faptul că Rusia a mințit (ca de obicei) în legătură cu  
numărul și posibilitățile tehnice ale rachetelor sale cu o rază medie SSC-8.  
De fapt, deținea atunci 64 de rachete SSC-8 cu bătaia de 2350 de km,  
capabile să poarte încărcături nucleare (probabil că acum, în 2026, numărul  
rachetelor este mult mai mare). Asta înseamnă că toată Europa este într-un  
pericol mortal.  
În mandatul Președintelui Joe Biden (21 ianuarie 2021-21  
ianuarie 2025) s-a produs  
șocul declanșării războiului din Ucraina  
(24.02.2022), obligând Administrația SUA să întreprindă împreună cu aliații  
europeni și nu numai, mai multe acțiuni de oprire a războiului printr-o serie  
de sancțiuni economice și financiare, concomitent cu ajutorarea Ucrainei cu  
arme, muniții și logistică pentru a face față agresorului de la Kremlin.  
A sosit și momentul instalării la 21.01.2025, la Casa Albă a celui  
de-al 47-lea Președinte al SUA – Donald Trump. Mandatul acestuia, așa  
cum se știe deja, a început furtunos, prin semnarea a zeci de Ordine  
Executive, privind unele politici interne, dar și regimul de taxe împotriva  
aliaților tradiționali – Canada, Mexic, Uniunea Europeană, dar, la acea  
vreme și împotriva Chinei, considerată de Administrația Trump ca fiind  
principalul rival geopolitic și economic al SUA (după Summitul Trump – Xi  
Jimping din China, din mai 2026, se pare că s-au mai potolit asperitățile,  
rămânând în suspensie problema Taiwanului). Surprinzător sau nu, nu a luat  
în primele luni de mandat nici o măsură împotriva Rusiei lui Putin,  
dimpotrivă, desfășurarea evenimentelor după 01.02.2025 arată o resetare a  
relațiilor cu Moscova și renașterea unei mari prietenii, în defavoarea  
Ucrainei și a Uniunii Europene.  
Opinia publică internațională și mulți analiști au luat act de primirea  
călduroasă a lui Putin, de către Donald Trump, din 2025 desfășurată în statul  
Alaska, la Anchorage (onoruri militare și covor roșu pentru Vladimir Putin,  
urmărit internațional pentru crime de război, crime pe care le comite și  
acum, în 2026).  
După Summitul din Alaska, numeroși analiști din mai multe țări  
ale lumii au criticat prestația lui Donald Trump și obediența lui față de  
Vladimir Putin ( a se vedea Revista de Științe Militare nr. 1/2025, paginile  
10-13).  
În acest punct cred că este util să ne oprim asupra analizei (George  
Sîrbu, hotnews.ro, vineri 21 februarie 2025): „Cum au arătat cele zece zile  
care au zdruncinat relația Europei cu SUA”8:  
Decizia Președintelui american Donald Trump de a aduce o pace în  
Ucraina, fără implicarea Europei sau chiar a Kievului a generat o rară  
8
George Sîrbu, „Cum au arătat cele zece zile care au zdruncinat relația Europei cu SUA”,  
europei-cu-sua-1906843, accesat la 26.05.2026.  
29  
 
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
agitație politică la nivel mondial într-o perioadă de doar zece zile, scrie  
BBC;  
Cum s-au precipitat evenimentele din ultima săptămână și jumătate  
(12 februarie-21 februarie 2025):  
- 12 februarie: Trump anunță că a convenit cu Putin începerea  
negocierilor. Donald Trump a anunțat că a discutat cu Vladimir Putin despre  
începerea imediată a negocierilor”, pentru a pune capăt războiului  
(rezultatul acestor „negocieri” îl vedem astăzi, 25.05.2026, când războiul  
Rusiei este mai intens și mai crud).  
Detalii despre evenimentele din perioada 21 ianuarie 2025-21  
februarie 2025, în Revista de Științe Militare nr. 1/2025, paginile 11-15).  
După cum observăm cu toții (cu mare îngrijorare) începând cu data  
de 21 ianuarie 2025, dată la care Donald Trump s-a instalat ca un rege la  
Casa Albă, lumea a intrat în vrie sub toate aspectele geopolitice, economice,  
financiare, informaționale și de altă natură. Prietenia consolidată (am putea  
spune „fără limite”) dintre Trump și Putin generează îngrijorări existențiale  
pentru statele europene, în primul rând pentru cele din Europa de Est,  
inclusiv pentru România, atacată, nemeritat, de mai multe ori de către  
vicepreședintele american J.D. Vance.  
De la instalare și până astăzi (25.05.2026) s-au adâncit clivajele și  
amenințările lui Trump și ale altor membri ai Administrației sale, la adresa  
Uniunii Europene și a statelor membre. Până acum au fost emise zeci de  
mesaje, amenințări, acte de șantaj și alte acțiuni necunoscute încă publicului.  
Au urmat noi acte de ostilitate împotriva altor state (Canada, Danemarca, în  
cazul Groenlandei, Venezuelei, Cubei, Statului Panama etc.).  
Atacarea împreună cu Israelul a Iranului  
începând cu luna  
februarie 2026, sub pretextul împiedicării acestui stat să devină posesor de  
arme nucleare (uraniul îmbogățit este încă la această țară cu regim teocratic,  
dictatură feroce religioasă) a creat probleme globale în ceea ce privește  
aprovizionarea multor state cu petrol și gaze provenind din zona Golfului  
Persic. Blocarea Strâmtorii Ormuz, în vigoare și astăzi (25.05.2026),  
lipsește lumea de aproximativ 20-25% din resursele de energie necesare  
lumii de astăzi.  
Mulți analiști cred că Trump și Administrația sa au calculat greșit și  
nu au ținut seama că Iranul este o țară mare, cu o suprafață de 1.648.000  
km2 și cu aproximativ 75 de milioane de locuitori. Nu sunt semne că acest  
conflict se va încheia curând, pagubele produse vor fi tot mai mari iar SUA  
vor fi prinse în această fundătură în care s-au băgat.  
Unii analiști apreciază că în Statele Unite este o schimbare majoră,  
acută, nemaivăzută de la Ronald Reagan încoace. Viziunea asupra lumii se  
schimbă. În primul rând, America nu mai este o „națiune indispensabilă”, nu  
mai poate modifica lumea „după chipul și asemănarea ei”, nu o mai  
transformă, nu poate și nu vrea să o facă mai bună, după alianța secretă cu  
Putin o face mult mai rea.  
Observăm că suntem în epoca „competiției marilor puteri”. A spus-o  
Marco Rubio, Secretarul de Stat american, în primul său discurs, fără să  
30  
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
menționeze nici măcar odată sintagma „Uniunea Europeană”!?. Bruxelles-ul  
nu este acolo, nu este în tablou, deci se consideră că nu este nici „mare”,  
nici „putere”.  
Așa cum vedem cu toții, NATO este și va fi pus la grea încercare,  
în ciuda agitației sterile din unele capitale europene.  
În acest al doilea mandat, scopul major al lui Trump este să  
devină cel mai important președinte american din ultimii 100 de ani. Sunt  
semne că planul nu-i va reuși, mai ales după recenta vizită în China în care  
Președintele Xi-Jimping nu a ezitat să-l confrunte direct în problema  
Taiwanului, dar și în alte dosare internaționale.  
O analiză interesantă, cu multe elemente de luat în seamă, este  
prezentată în Editorialul publicat în Evenimentul Zilei de către generalul (r.)  
Alexandru Grumaz, la data de 16 mai 2026: „Summitul Trump-Xi și noua  
arhitectură a flancului estic al NATO”9.  
Plăcile tectonice geopolitice sunt în plină mișcare și încă nu știm  
cum se vor așeza și cu ce efecte pentru întreaga lume.  
4. CHINA  
Republica Populară Chineză este o țară întinsă pe 9.572.900 km2,  
având o populație de aproximativ 1,4 miliarde de locuitori (93% chinezi și  
7% tibetani). Din punct de vedere al suprafeței ocupă locul trei în lume, iar  
ca populație locul doi, după India.  
Ca regim politic China este un stat comunist în care puterea aparține  
Partidului Comunist Chinez.  
Înteresant este că sub ultimii trei președinți, China s-a dezvoltat  
puternic din punct de vedere economic, permițând crearea și dezvoltarea  
unui sector privat, dar sub control politic destul de ferm. A dezvoltat și  
dezvoltă tehnologii moderne în aproape toate domeniile importante  
(comunicații, apărare, construcția de autovehicule, nave comerciale,  
portavioane, avioane de luptă din generația a 4-a și a 5-a, bunuri de consum  
de toate tipurile etc.). China este considerată acum, sub liderul Xi-Jimping,  
o adevărată fabrică a lumii.  
Din punct de vedere economic China se situează pe locul doi după  
SUA, având perspectiva ca în următorii 5-10 ani chiar să depășească Statele  
Unite.  
Din punct de vedere al puterii militare China este pe locul doi, cu  
excepția armamentului nuclear, domeniu în care ocupă locul 3 după Rusia și  
Statele Unite.  
Dacă pe timpul Războiului Rece China juca rolul de pendul între  
Statele Unite și URSS, fiecare din cele două superputeri dorind să o atragă  
de partea lor, acum, sub Xi-Jimping, China este aproape la paritate cu SUA,  
rolul de pendul fiind preluat de Rusia (spre insatisfacția acestui stat agresiv).  
9 Alexandru Grumaz, Summitul Trump-Xi și noua arhitectură a flancului estic al NATO”,  
estic-nato.html, accesat la 26.05.2026.  
31  
 
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
Recent a avut loc vizita Președintelui american Donald Trump la  
Beijing, în agendă fiind situația internațională actuală, războiul din Ucraina,  
problema spinoasă a Taiwanului, precum și complicatul domeniu comercial,  
în care sunt dispute aprinse.  
Vectorii de presă din toată lumea au stat cu ochii pe întâlnirea celor  
doi, fiind inserate zeci de analize și articole, inclusiv în România (General  
(r.) Alexandru Grumaz: „Summitul Trump-Xi și noua arhitectură a flancului  
estic NATO”)10.  
În zilele de 19 și 20 mai a avut loc întâlnirea la Beijing între  
Președintele Xi și Președitnele Federației Ruse, pe agendă fiind multe  
probleme ale evoluției relațiilor de prietenie „fără limite” între cele două  
mari puteri.  
Președintele Putin vrea să se asigure că puterea asiatică China va  
rămâne un aliat de nădejde al Rusiei, cooperarea în domeniul economic și  
militar căpătând noi dimensiuni.  
Putin l-a asigurat pe Xi Jimping de disponibilitatea Rusiei de a  
asigura necesarul de petrol și gaze, la prețuri preferențiale, mai ales în  
contextul blocării traficului naval prin Strâmtoarea Hormuz.  
După cum se știe, China a declarat în numeroase rânduri că este  
neutră și neangajată în niciun fel în războiul din Ucraina și l-a asigurat pe  
Președintele Donald Trump că va face eforturi diplomatice pentru încetarea  
războiului.  
Problema este mult mai complexă, China livrează Rusiei  
componente cu dublă utilizare, piese pentru avioane și drone de luptă etc.  
Recent au apărut dovezi convingătoare că „Statul chinez instruiește  
militari ruși, care apoi sunt trimiși pe frontul din Ucraina. Beijingul oferă  
antrenament cu tehnologii de vârf11.  
Autori și analiști din întreaga lume consideră că problemele ordinii  
mondiale discutate în triunghiul China-SUA-Rusia vor afecta pe termen  
mediu și lung toate statele lumii. Vom vedea dacă se vor înțelege sau se vor  
confrunta.  
5. Europa/UE  
Ce va face Europa, ce planuri are în actuala conjunctură geopolitică  
complicată, marcată de ciocnirea de interese în triunghiul SUA-China-  
Rusia?!  
Analiști români și străini apreciază că războiul prelungit dintre Rusia  
și Ucraina, Rusia fiind agresorul dovedit, este o problemă gravă de  
securitate pentru toate statele europene, nu pentru Statele Unite. Această  
mare putere economică, financiară și militară s-a retras în planul doi și nu  
prea mai vrea să sprijine Ucraina. Mai mult decât atât, Administrația Trump  
10 Idem.  
11  
Adrian Ilie, „China instruiește militari ruși care apoi sunt trimiși pe frontul din Ucraina.  
instruieste-militari-rusi-care-apoi-sunt-trimisi-pe-frontul-din-ucraina-beijingul-ofera-  
antrenament-cu-tehnologii-de-varf-2250425, accesat la 25.05.2026.  
32  
   
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
înclină să fie de partea Rusiei, cerând statului agresat să facă concesii  
teritoriale (de neacceptat) agresorului rus.  
După cum se poate vedea, Bruxelles-ul nu are soluții, nu are nici  
măcar curajul unei riposte fățișe anti-Trump (este adevărat că este cam greu  
pentru Europa să se opună alianței malefice Putin-Trump!).  
Totuși, în ultimii doi ani statele europene au lansat programe  
pentru creșterea bugetelor militare pe termen mediu (3,5-5% din PIB),  
concomitent cu accelerarea cercetării, inovării, modernizării și producției  
unor sisteme și echipamente militare pe baza învățămintelor desprinse din  
războiul din Ucraina (mijloace de combatere a țintelor aeriene, drone de  
observare, dirijare și de lovire la distanțe din ce în ce mai mari. În aceste zile  
(mai 2026) Ucraina lovește adânc în teritoriul Rusiei, inclusiv obiective din  
capitala MOSCOVA.  
Preocupări majore sunt și pentru dezvoltarea unor sisteme de  
comunicații moderne, în principal satelitare, de tipul STARLINK, dar va  
dura ceva timp.  
Pentru unele țări de pe Flancul Estic a fost lansat programul SAFE  
pentru întărirea apărării în fața unor amenințări, din ce în ce mai explicite  
declarate de regimul războinic de la Kremlin.  
Mulți observatori declară că Vladimir Putin continuă să întrețină  
psihoza războiului, fără de care Rusia se poate prăbuși. Dacă nu are inamici  
îi inventează, așa cum a făcut acum cu legea care permite lovituri militare în  
străinătate pentru apărarea cetățenilor rusi „oprimați”. După această logică  
bolnavă Rusia ar putea ataca orașele unde sunt cei mai mulți ruși: Londra,  
Parisul, Principatul Monaco, Viena etc. Ce vor spune oligarhii ruși care au  
afaceri, averi și locuințe scumpe în locurile indicate?!  
Revenind la Europa și la Flancul Estic, trebuie să remarcăm  
Summitul B9 de la București, prezidat de Președintele României și  
Președintele Poloniei, cu participarea Secretarului General al NATO, Mark  
Rutte și a altor lideri europeni din țările de pe Flancul Estic al Alianței.  
La Summit au fost făcute unele declarații de luat în seamă: Nicușor  
Dan – „Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării”, Președintele  
Poloniei Karol Nawrocki – „Să continuăm sprijinul strategic și politic  
pentru Ucraina12.  
Mulți europeni vorbesc despre NATO 3.0, un concept încă neclar,  
puțin fundamentat, cu intenția de al mai îmblânzi pe Președintele Donald  
Trump și pe principalii lui „locotenenți” (J.D. Vance, Marco Rubio, Pete  
Hegseth).  
12  
Iuliu Vlădescu, „Nicușor Dan la Summitul B9: Trebuie să sporim cheltuielile dedicate  
apărării. Karol Nawrocki: Să continuăm sprijinul strategic și politic pentru Ucraina. Ce  
spune Zelenski”, disponibil la https://evz.ro/nicusor-dan-la-summitul-b9-trebuie-sa-sporim-  
cheltuielile-dedicate-apararii-karol-nawrocki-sa-continuam-sprijinul-strategic-si-politic-  
pentru-ucraina.html, accesat la 26.05.2028.  
33  
 
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
Argumentele prezentate la Summitul B9 sunt prezentate pe site-ul  
Adevărul, într-o sinteză a declarațiilor unor participanți:13  
- Nicușor Dan: „Avem o amenințare comună – Rusia”;  
- Mark Rutte: „Ne vom apăra împreună”.  
Optimismul reținut manifestat de participanții la Summitul B9 este  
determinat de poziția de ostilitate a Președintelui SUA Donald Trump față  
de funcționarea Alianței, el acuzând unele țări membre de neimplicare, în  
sprijinirea acțiunilor americane din Golful Persic, împotriva Iranului.  
6. România  
Cât despre România se poate afirma că prin clasa politică, într-o  
conjunctură internațională complicată și potențial periculoasă, a găsit de  
cuviință să declanșeze o criză politică majoră, criză cu efecte imediate și  
directe în domeniile economic, financiar, social, bulversând întreaga  
societate. Se poate spune că ne-am împușcat singuri în picior (prăbușirea  
cursului de schimb, inflație apropiată de 11%, scăderea veniturilor celor mai  
săraci români din cauza creșterii prețurilor la alimente, energie și servicii  
etc.).  
Așa-zisele negocieri pentru formarea unui nou Guvern durează prea  
mult, ciocnirea de orgolii și interese ale politicienilor din toate partidele  
împiedicând o soluție rapidă de compromis.  
Unele probleme sunt și în domeniul apărării. Lansarea  
programului SAFE a născut dispute și controverse, adesea competitorii nu  
și-au ales prea bine cuvintele, iar mulți jurnaliști au pus și pun paie pe foc.  
Vom vedea ce se va întâmpla cu punerea în practică a acestui program!?  
Cred că trebuie să ne punem o întrebare de o logică simplă: să  
presupunem că pe termen scurt și mediu (5-10 ani) aceste sisteme de arme și  
echipamente vor intra în dotarea Armatei. Cine le va opera, ajung cei  
65.000-70.000 de militari existenți în organizarea de pace, din care vreo 30-  
35% sunt prin birouri, aflați la o vârstă care nu le mai permite să lupte „în  
câmpul tactic”? În anii 1999-2000 se vorbea de o Armată de 120.000 de  
militari, dar brusc, în ianuarie 2001 cifra a fost ajustată din pix la 75.000 de  
militari și aproximativ 15.000 de civili. Oricum, acum sunt doar 65.000-  
65.700 de militari, total insuficienți pentru o apărare credibilă, până vine  
NATO, dacă mai vine!?  
La aceste probleme nu răspunde nimeni, problema se pasează între  
Președinte – Parlament – Guvern și Ministerul Apărării. Ca de obicei ne  
mișcăm lent, dar nu ne deranjează.  
13  
„Summitul B9 la București. Nicușor Dan, despre NATO 3.0: „Avem o amenințare  
comună - Rusia”. Zelenski: „Ucraina va ajuta România privind dronele rusești”, disponibil  
la  
securitatii-2529251.html, accesat la 26.05.2026.  
34  
 
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
7. Unele probleme privind sistemele de comunicații moderne  
necesare Armatei Române.  
Din războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, dar și din  
alte conflicte militare recente, au rezultat o serie de învățăminte și  
concluzii privind rolul și locul sistemelor de comunicații și informatice  
militare și comerciale în comanda și controlul forțelot angajate în acțiuni  
tactice, operative și strategice.  
Consider că acest domeniu ar trebui să fie în atenția tuturor  
militarilor, de la soldat la Șeful Statului Major al Apărării (nu este doar o  
problemă a transmisioniștilor, ci, în primul rând a șefilor militari de la toate  
eșaloanele).  
Există un articol extrem de documentat și interesant, publicat de  
către general de brigadă (rtr.) prof. univ. dr. Gheorghe Boaru, membru  
titular al Academiei Oamenilor de Știință din România: „Comunicațiile și  
informatica militare – trecut, prezent și viitor (Sinteză)”, în Revista  
TRANSMISIUNI (revistă de istorie și cultură militară, editată de Asociația  
Pro-Muzeum, București, Cazarma Istorică „Fort 3 Otopeni”)14.  
Din păcate revista încă nu are o circulație la nivel național și  
materialele publicate nu sunt cunoscute de cei care ar avea nevoie de  
conținutul științific relevant pentru apărarea țării.  
Din acest motiv, cu acordul autorului, voi face o scurtă sinteză,  
pentru a aduce în atenția celor interesați (sper cât mai mulți), unele  
probleme, cred eu vitale pentru apărarea țării:  
- Evoluția tehnicii și tehnologiilor în domeniul comunicațiilor, dar  
și a doctrinelor militare au determinat trecerea de la utilizarea individuală a  
echipamentelor și terminalelor la integrarea acestora în rețele, pentru  
asigurarea fluxurilor de mesaje și apoi la asigurarea de servicii complete în  
rețea. Comunicațiile au „invadat” toate mediile de desfășurare a acțiunilor  
militare: terestre, navale, aeriene, cibernetice și spațiale;;  
- Studiu de caz Ucraina  
Conflictul din Ucraina (2022-2026) oferă un exemplu clar de „război  
digital total”. Rețelele satelitare comerciale, cum ar fi STARLINK, au fost  
integrate  
în  
infrastructura  
militară,  
permițând  
controlul  
dronelor,  
coordonarea artileriei și transmiterea informațiilor în timp real;  
- Totuși, dependența de sisteme private și vulnerabile la bruiaj sau  
atacuri cibernetice evidențiază riscuri asociate;  
- De asemenea, conflictul a arătat importanța interoperabilității cu  
tehnologia civilă și rapiditatea adaptării la situații neprevăzute, evidențiind  
tranziția către un model hibrid, civil-militar, de comunicații;  
- Ucraina poate fi considerată un laborator al războiului  
informațional, primul conflict major în care:  
comunicațiile digitale (sateliți, cloud) sunt integrate direct în  
operații militare;  
14  
Gheorghe Boaru, Revista Transmisiuni, Asociația Pro-Muzeum, București, Cazarma  
Istorică „Fort 3 Otopeni”, nr. 1/mai 2026, pp. 4-12.  
35  
 
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
războiul electronic, cyber și informațional sunt simultane;  
decizia tactică depinde de conectivitate în timp real.  
- Acest conflict din Ucraina este considerat un „moment de cotitură”  
pentru războiul modern.  
Articolul menționat, dezvoltat pe 9 pagini de revistă, oferă  
informații valoroase pentru militarii de toate gradele aflați în activitate  
dar și pentru cei care lucrează în industrie, în folosul apărării.  
Ar fi foarte util și necesar ca să existe o colaborare strânsă în tot  
lanțul tehnologic, de la cercetare la producție, cu participarea și a  
utilizatorilor finali, a unor noi sisteme și echipamente necesare unui război  
de apărare a patriei în contextul apartenenței României la Alianța defensivă  
NATO.  
BIBLIOGRAFIE  
BELKOVSCHI S., Putin - Biografia interzisă, București, Editura Corint,  
2014;  
BOARU G., Revista Transmisiuni, Asociația Pro-Muzeum, București,  
Cazarma Istorică „Fort 3 Otopeni”, nr. 1/mai 2026;  
GILES K., Războiul Rusiei cu lumea și cum ne afectează, Editura  
Niculescu, 2023, București;  
GRUMAZ A., „Summitul Trump-Xi și noua arhitectură a flancului estic al  
arhitectura-strategica-a-flancului-estic-nato.html;  
ILIE A., „China instruiește militari ruși care apoi sunt trimiși pe frontul din  
Ucraina. Beijingul oferă antrenament cu tehnologii de vârf”,  
disponibil  
la  
care-apoi-sunt-trimisi-pe-frontul-din-ucraina-beijingul-ofera-  
antrenament-cu-tehnologii-de-varf-2250425;  
MARIN V., „Jocul politic al Kremlinului. Putin pregătește o intoxicare de  
tipul „pacea e blocată de NATO”. Analiza unui expert american”,  
kremlinului-putin-pregateste-o-2529112.html;  
MINCU C., „Haos geopolitic global II – uragan ruso-american asupra  
Europei”, Revista de Științe Militare, nr. 1/2025;  
SCARLAT R., „Kremlinul a condiționat negocierile de pace de retragerea  
Ucrainei din Donbas și din teritoriile revendicate de Rusia”,  
de-pace-de-retragerea-ucrainei-din-donbas-si-din-teritoriile-  
revendicate-de-rusia.html;  
SIMILEANU V., Arhitectura Geopolitică Globală 2026-2040, Editura  
TopForm, București, 2026;  
36  
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
SIMILEANU V., Arhitectura Geopolitică Globală, geometrie geopolitică,  
Editura TopForm, București, 2026;  
SÎRBU G., „Cum au arătat cele zece zile care au zdruncinat relația Europei  
zece-zile-care-au-zdruncinat-relatia-europei-cu-sua-1906843;  
VLĂDESCU I., „Nicușor Dan la Summitul B9: Trebuie să sporim  
cheltuielile dedicate apărării. Karol Nawrocki: Să continuăm  
sprijinul strategic și politic pentru Ucraina. Ce spune Zelenski”,  
sa-sporim-cheltuielile-dedicate-apararii-karol-nawrocki-sa-  
continuam-sprijinul-strategic-si-politic-pentru-ucraina.html;  
„Summitul B9 la București. Nicușor Dan, despre NATO 3.0: „Avem o  
amenințare comună - Rusia”. Zelenski: „Ucraina va ajuta  
România  
privind  
dronele  
rusești”,  
disponibil  
la  
miercuri-capitala-securitatii-2529251.html.  
37