Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

CARTEA ALBĂ ÎN ARHITECTURA DE APĂRARE ȘI

SECURITATE A EUROPEI. PLANUL DE ÎNARMARE A EUROPEI

– READINESS PLAN 2030 –

IMPLICAȚII PENTRU ROMÂNIA

WHITE PAPER ON EUROPE'S DEFENCE AND SECURITY

ARCHITECTURE. EUROPE'S ARMS PLAN – R

EADINESS PLAN 2030 – IMPLICATIONS FOR ROMANIA

Maior (r.) dr. SÎNZIANA IANCU^

Rezumat: Cartea Albă a Apărării Europene și planul de reînarmare

„ReArm Europe – Readiness 2030” reprezintă două instrumente esențiale

concepute pentru a consolida postura de securitate și apărare a Uniunii Europene

(UE) într-un mediu strategic din ce în ce mai volatil. În timp ce Busola Strategică

oferă viziunea generală pentru securitatea și apărarea UE, Cartea Albă transpune

această viziune în priorități concrete de dezvoltare a capabilităților, iar ReArm

Europe operează la nivel operațional prin măsuri industriale, financiare și

tehnologice menite să consolideze nivelul de pregătire în domeniul apărării până în

anul 2030.

Pentru România, situată pe flancul estic al UE și NATO, aceste inițiative au

implicații semnificative. În primul rând, ele oferă oportunități pentru consolidarea

capabilităților naționale de apărare prin sprijinirea investițiilor în sisteme critice și

prin încurajarea cooperării transfrontaliere în domeniul achizițiilor, inovării și

dezvoltării comune. În al doilea rând, ReArm Europe oferă un cadru pentru

stimularea industriei românești de apărare, prin integrarea acesteia în lanțurile

europene de aprovizionare și reducerea dependenței de actori externi. În al treilea

rând, alinierea la aceste instrumente consolidează interoperabilitatea cu forțele

NATO, întărește descurajarea în fața amenințărilor regionale și crește profilul

strategic al României în cadrul UE.

În cele din urmă, implementarea eficientă va depinde de coerența

planificării naționale, de angajamentul financiar și de modernizarea industrială.

Pentru România, implicarea activă în aceste inițiative nu este doar benefică, ci

necesară pentru consolidarea posturii de apărare și pentru contribuția la reziliența

strategică europeană.

Cuvinte cheie: Carte Albă, apărare europeană, reînarmare, securitate,

dezvoltare, capabilități.

Abstract: The European Defence White Paper and the rearmament plan

“ReArm Europe – Readiness 2030” are two essential instruments designed to

strengthen the security and defence posture of the European Union (EU) in an

increasingly volatile strategic environment. While the Strategic Compass provides

the overall vision for the EU’s security and defence, the White Paper translates this

vision into concrete capability development priorities, and ReArm Europe operates

at the operational level through industrial, financial and technological measures

aimed at strengthening the level of defence readiness by 2030.



Ministru consilier, Ministerul Afacerilor Externe, membru corespondent al Academiei de

Științe ale Securității Naționale, email: iancu_sanziana@yahoo.com.

25

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

For Romania, located on the eastern flank of the EU and NATO, these

initiatives have significant implications. First, they offer opportunities for

strengthening national defence capabilities by supporting investments in critical

systems and by encouraging cross-border cooperation in the field of acquisitions,

innovation and joint development. Secondly, ReArm Europe provides a framework

for boosting the Romanian defence industry, by integrating it into European supply

chains and reducing dependence on external actors. Thirdly, alignment with these

instruments strengthens interoperability with NATO forces, strengthens deterrence

against regional threats and raises Romania’s strategic profile within the EU.

Ultimately, effective implementation will depend on coherence in national

planning, financial commitment and industrial modernisation. For Romania, active

involvement in these initiatives is not only beneficial, but necessary for strengthening

its defence posture and contributing to European strategic resilience.

Keywords: White Paper, European defense, rearmament, security,

development, capabilities.

I. DE CE ESTE NECESARĂ CARTEA ALBĂ A APĂRĂRII?

I.1. Principalele provocări de securitate menționate în Cartea

Albă

Cartea Albă a Apărării evidențiază principalele provocări de securitate

cu care se confruntă statele UE. Documentul a fost publicat la data de 19

martie 2025. În introducerea documentului se afirmă că „o nouă ordine

internațională va fi creată în a doua jumătate a acestui deceniu”.¹

Amenințările de securitate generate de actori din afara UE au avut un

impact semnificativ asupra sistemului politic european, având totodată efecte

negative asupra creșterii economice, „în condițiile în care populația se teme

de consecințele unei rupturi a ordinii internaționale cauzate de

comportamentul actorilor ostili”.²În acest context, Europa trebuie să fie

pregătită să facă față unor astfel de provocări și, totodată, să devină parte

activă a noii ordini internaționale, nu doar un simplu martor al schimbărilor

globale.

Cartea Albă identifică Federația Rusă (F. Rusă) și Republica

Populară Chineză (R.P. Chineză) drept state care reprezintă amenințări la

adresa securității Europei, deși, în cazul celei din urmă, este subliniată și

importanța relațiilor comerciale dintre R.P. Chineză și majoritatea statelor

europene.

Astfel, F. Rusă va continua să își extindă economia de război,

beneficiind de sprijin ferm din partea aliaților săi apropiați, precum Belarus,

Republica Populară Democrată Coreeană (Coreea de Nord) și Iran. De

asemenea, F. Rusă „și-a extins masiv capacitatea de producție a industriei

militare, cu o cheltuială estimată în 2024 de aproximativ 40% din bugetul

1

Comisia Europeană, JOINT WHITE PAPER for European Defence Readiness 2030, p. 1,

disponibil la https://defence-industry-space.ec.europa.eu/document/download/30b50d2c-

49aa-4250-9ca6-27a0347cf009_en?filename=White%20Paper.pdf, accesat la 05.11.2025.

²Ibidem, p. 3.

26

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

federal rus și până la 9% din PIB (în creștere de la 6% în 2023) alocate

apărării”³. În anul 2025, se estimează că F. Rusă va depăși cheltuielile de

apărare ale statelor membre ale UE în termeni de paritate a puterii de

cumpărare.

F. Rusă a arătat în mod clar că, din perspectiva sa, conflictul cu

Occidentul există și este în desfășurare. În viitorul previzibil, F. Rusă va

continua să reprezinte o amenințare semnificativă la adresa securității

Europei, în special în ceea ce privește postura sa nucleară și dislocarea

armelor nucleare în Belarus. Potrivit Cărții Albe, în cazul în care F. Ruse i se

va permite să își atingă obiectivele în Ucraina, nu ar trebui să surprindă pe

nimeni dacă ambițiile sale teritoriale se vor extinde dincolo de acest spațiu.

De ce se întâmplă acest lucru? Deoarece este vorba despre un regim autoritar,

cu aspirații istorice, care alimentează constant instabilitatea și tensiunile în

proximitatea sa geografică, inclusiv în vecinătatea UE (fie că este vorba

despre Balcanii de Vest, Georgia, Republica Moldova sau Armenia).

În același timp, R.P. Chineză reprezintă un partener comercial major

pentru UE, însă își extinde rapid propriile capabilități, începând cu cele

militare, inclusiv nucleare, și continuând cu cele spațiale și cibernetice. În

acest context, își majorează semnificativ cheltuielile de apărare, într-un cadru

caracterizat de lipsă de transparență. În prezent, aceasta are „al doilea cel mai

mare buget militar din lume, depășind cheltuielile militare combinate ale

tuturor celorlalte state din Asia de Est”⁴.

În ceea ce privește cheltuielile de apărare ale UE, acestea au crescut

cu aproximativ 31% începând cu anul 2021, ajungând la 1,9% din PIB-ul

agregat al UE (326 miliarde euro) în 2024, dintre care aproximativ 102

miliarde euro reprezintă investiții. Totuși, această sumă rămâne considerabil

mai mică decât cheltuielile totale de apărare ale SUA, ale F. Ruse sau ale R.P.

Chineze. Prin urmare, procesul de construire a unei apărări europene

puternice va necesita „investiții masive și susținute, atât publice, cât și

private”⁵.

Cartea Albă prezintă o serie de măsuri esențiale pentru securitatea

Europei, pentru reducerea deficitului de capabilități critice și pentru

consolidarea unei baze industriale solide în domeniul apărării. Documentul

propune modalități prin care statele membre ar putea realiza investiții

substanțiale în apărare, atât prin achiziția de sisteme de apărare, cât și prin

consolidarea pregătirii pe termen lung a industriei europene de apărare.

³Ibidem, p. 4.

⁴Idem.

⁵SOARE, Andreea, White Paper on Defence: It is time for Europe to arm itself. The United

States believes it is too engaged in European security and is reducing its role as Europe’s

security guarantor (Carta Albă a Apărării: Este momentul ca Europa să se înarmeze. SUA

cred că sunt prea angajate în securitatea europeană şi reduc rolul de garant al securităţii

Europei), în Monitor of Defense and Security (Monitorul Apărării și Securității), 20.03.2025,

disponibil la https://monitorulapararii.ro/carta-alba-a-apararii-este-momentul-ca-europa-sa-

se-inarmeze-sua-cred-ca-sunt-prea-angajate-in-securitatea-europeana-si-reduc-rolul-de-

garant-al-1-57964, accesat la 05.11.2025.

27

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

Prin urmare, Europa trebuie să investească în consolidarea nivelului

de securitate și apărare al continentului și să continue eforturile de

contracarare a amenințărilor majore, materializate în conflicte desfășurate pe

teritoriul său sau în proximitatea acestuia.

În acest sens, Cartea Albă evidențiază mai multe direcții principale de

acțiune⁶:

Abordarea deficitului de capabilități, cu accent pe capabilitățile critice

identificate de statele membre.

Sprijinirea industriei europene de apărare prin agregarea cererii și prin

creșterea achizițiilor publice colaborative.

Sprijinirea Ucrainei prin consolidarea asistenței militare și aprofundarea

integrării dintre industria europeană de apărare și cea ucraineană.

Dezvoltarea pieței europene a apărării la nivelul UE, inclusiv prin

simplificarea cadrului de reglementare.

Accelerarea transformării domeniului apărării prin inovare disruptivă,

inclusiv în domenii precum inteligența artificială și tehnologiile cuantice.

Creșterea nivelului de pregătire al Europei pentru scenarii de tip „worst-

case”, prin îmbunătățirea mobilității militare, constituirea de stocuri strategice și

consolidarea frontierelor externe, în special a frontierei terestre cu Federația Rusă

și Belarus.

Consolidarea parteneriatelor cu state care împărtășesc aceleași valori și

interese la nivel global.

I.2. Rolul organismelor UE în domeniul apărării și al nivelului de

pregătire al Europei

Cartea Albă abordează, de asemenea, competiția tehnologică globală,

care face și mai necesară consolidarea doctrinei și a proceselor de planificare

la nivelul UE. Într-o lume marcată de interese geopolitice divergente și de

schimbări politice rapide, amenințările hibride persistente, precum atacurile

cibernetice, interferențele electronice asupra sistemelor globale de navigație

și satelitare, activitățile de sabotaj, campaniile de manipulare și dezinformare,

precum și spionajul politic și industrial, devin priorități majore în efortul de

construire a unui mediu de securitate mai sigur.

Întrebarea esențială este: Cum vor putea statele membre să

gestioneze ansamblul amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților și cum

vor arăta măsurile, soluțiile și strategiile necesare? Termeni precum

„cooperare, guvernanță și reziliență” au devenit concepte-cheie la nivel

global, însă rămâne de văzut dacă acestea sunt suficiente. Aceste întrebări vor

trebui abordate, mai devreme sau mai târziu, de către toate statele membre ale

UE, precum și de instituțiile și structurile de guvernanță ale Uniunii, în

contextul în care conflictele devin din ce în ce mai frecvente.

6

Comisia Europeană, Reprezentanța României, Comisia prezintă Cartea albă pentru

apărarea europeană și Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030”,

disponibil la https://romania.representation.ec.europa.eu/news/comisia-prezinta-cartea-alba-

pentru-apararea-europeana-si-planul-de-reinarmare-europei-rearm-europe-2025-03-19_ro,

accesat la 06.11.2025.

28

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

Deși conceptele de cooperare, guvernanță și reziliență sunt necesare,

ele nu sunt suficiente în sine. Succesul va depinde de investiții susținute în

domeniul apărării, de o integrare mai profundă în lanțurile de achiziție și

producție, de dezvoltarea unor arhitecturi solide de apărare împotriva

amenințărilor hibride și cibernetice, de evaluări rapide și comune ale

amenințărilor, de procese decizionale accelerate și mai puțin constrânse de

logica interguvernamentală, precum și de o complementaritate consolidată

între UE și NATO.

Cele patru instituții decizionale ale UE – Parlamentul European,

Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană⁷–

reprezintă principalele structuri instituționale capabile să gestioneze și să

aplice o abordare strategică structurată pe trei direcții: orientare strategică,

mecanisme de decizie și alocare de resurse. Deși concepte precum

cooperarea, guvernanța și reziliența au devenit imperative recurente în

politicile europene, eficiența acestora va depinde de profunzimea

implementării, gradul de convergență între statele membre și disponibilitatea

resurselor politice și financiare, toate acestea rămânând, în prezent, distribuite

neuniform în cadrul UE. Consiliul European poate juca un rol esențial în

definirea percepțiilor colective asupra amenințărilor, în orientarea acordului

privind prioritățile de investiții (de exemplu, reducerea deficitului de

capabilități militare sau consolidarea industriei de apărare) și în

consolidarea alinierii cu NATO.

Parlamentul European acționează prin mecanisme de supraveghere,

autoritate bugetară și mesaje politice. De asemenea, poate promova cadre

de guvernanță coerente, poate solicita responsabilitate în utilizarea

fondurilor destinate apărării și poate susține aprofundarea cooperării cu

NATO și cu partenerii și aliații de încredere. Influența Parlamentului

European rămâne în mare parte indirectă, însă aceasta este în creștere rapidă,

în special în domeniul bugetar. În acest context, negociatorii Consiliului UE

și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind măsuri

destinate stimulării investițiilor în domeniul apărării în cadrul actualului

buget al UE, pentru implementarea planului ReArm Europe, o inițiativă a

UE menită să crească cheltuielile pentru apărare și să consolideze

capabilitățile militare ale UE.⁸

Acordul include o decizie de etapă importantă pentru implementarea

planului ReArm Europe și pentru progresul UE în direcția creșterii nivelului

de pregătire în domeniul apărării până în anul 2030, asociind totodată

Ucraina la Fondul European de Apărare, fapt care subliniază angajamentul

7

UE,

Types

of

institutions

and

bodies,

disponibil

la

https://european-

union.europa.eu/institutions-law-budget/institutions-and-bodies/types-institutions-and-

bodies_en, accesat la 05.11.2025.

⁸Consiliul European, EU investments in defence: Council and Parliament agree to support

faster, more flexible and coordinated investments in European defence, - updated press

release la 07.11.2025, disponibil la https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-

releases/2025/11/05/eu-investments-in-defence-council-and-parliament-agree-to-support-

faster-more-flexible-and-coordinated-investments-in-european-defence/,

07.11.2025.

accesat

la

29

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

durabil al UE față de securitatea, reziliența și integrarea treptată a Ucrainei în

baza industrială europeană de apărare.⁹

În plus, co-legislatorii au decis extinderea sprijinului financiar al UE,

prin programul Horizon Europe, pentru companiile implicate în domeniul

apărării, menținând în mare măsură regulile de eligibilitate deja existente în

instrumentele europene precum SAFE (Security Action for Europe

Instrument) și EDIP (European Defence Industry Programme).

De asemenea, Comisia Europeană are capacitatea de a dezvolta

instrumente pentru consolidarea industrială (precum ReArm Europe și EDIP),

de a întări ecosistemele de inovare dual-use și, nu în ultimul rând, de a

consolida securitatea cibernetică. Principala provocare a acesteia va fi

transformarea piețelor naționale fragmentate într-o bază industrială de apărare

cu adevărat integrată la nivel european.

Consiliul UE poate influența politicile prin funcțiile sale legislative și

de coordonare. Capacitatea sa de răspuns va depinde de integrarea proceselor

naționale de planificare a apărării, de perfecționarea mecanismelor de

solidaritate în gestionarea crizelor, precum și de avansarea mobilității

militare, a sinergiilor în domeniul achizițiilor și a protecției infrastructurilor

critice.

În plus, UE a creat trei agenții specializate care îndeplinesc sarcini

tehnice, științifice și manageriale, având misiunea de a sprijini statele membre

în implementarea Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC):

•

Agenția Europeană de Apărare (European Defence Agency – EDA) –

implicată în cooperarea militară dintre statele membre ale UE, în

dezvoltarea capabilităților de apărare și în promovarea cercetării și

tehnologiei în domeniul apărării;

Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate (European

Union Institute for Security Studies – EUISS) – furnizează analize

privind politica externă, de securitate și apărare, contribuind la

dezbaterile privind strategia de securitate la nivel european și global;

Centrul Satelitar al Uniunii Europene (European Union Satellite

Centre – SatCen) – oferă produse de informații geospațiale prin

analiza datelor provenite de la sateliți de observare a Pământului și

emite avertizări timpurii pentru factorii de decizie privind posibile

crize, sprijinind astfel acțiunile diplomatice, economice și umanitare.

Conflictele devin din ce în ce mai frecvente și capătă dimensiuni

hibride care estompează granițele dintre pace și război. În acest context, toate

organismele UE capătă o importanță majoră în gestionarea incidentelor

problematice din spațiul european, în identificarea mecanismelor de reacție

(de exemplu, sancțiuni economice) sau în combaterea deficitului de coeziune

dintre statele membre.

Acest context impune ca UE să depășească simpla aliniere retorică și

să treacă la transformări structurale reale. Mai devreme sau mai târziu, UE

⁹Idem.

30

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

va trebui să decidă dacă își propune să devină un actor strategic sau dacă va

rămâne un spațiu strategic în care alți actori își proiectează influența.

Cartea Albă are o importanță deosebită deoarece identifică nevoile de

securitate și apărare ale statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea

asigurării unei descurajări eficiente în fața unui posibil conflict, după cum

urmează^{10 11}

:

Apărare aeriană și antirachetă: dezvoltarea unui sistem integrat și

multistrat de apărare aeriană și antirachetă, capabil să protejeze împotriva

întregului spectru de amenințări aeriene (rachete de croazieră, rachete

balistice și hipersonice, aeronave și sisteme aeriene fără pilot – UAS).

Sisteme de artilerie: sisteme avansate de luptă, inclusiv sisteme

moderne de artilerie și rachete cu rază lungă de acțiune, concepute pentru a

executa lovituri precise la distanță mare împotriva țintelor terestre (precision

strike).

Muniții și rachete: pe baza inițiativei Serviciului European de

Acțiune Externă „Ammunition Plan 2.0”, constituirea unui stoc strategic de

muniții, rachete și componente, împreună cu dezvoltarea unei capacități

industriale suficiente de producție în domeniul apărării, care să permită

reconstituirea rapidă a stocurilor.

Drone și sisteme anti-dronă: sisteme fără pilot, inclusiv vehicule

aeriene, terestre, de suprafață și subacvatice, care pot fi controlate de la

distanță sau pot opera autonom prin utilizarea unor software-uri și senzori

avansați, sporind capabilitățile oferite de aceste tehnologii (de exemplu,

conștientizarea situațională și supravegherea).

Mobilitate militară: dezvoltarea unei rețele la nivelul UE de

coridoare terestre, aeroporturi, porturi maritime și elemente logistice de

sprijin, care să faciliteze transportul rapid și fără obstacole al trupelor și

echipamentelor militare în interiorul UE și către state partenere.

Inteligență artificială, tehnologii cuantice, cyber și război

electronic: aplicații militare bazate pe inteligență artificială și calcul cuantic;

sisteme electronice avansate la nivelul UE destinate protejării și asigurării

utilizării neîngrădite a spectrului electromagnetic pentru forțele și operațiile

terestre, aeriene, spațiale și navale; capacitatea de a suprima, perturba sau

nega utilizarea spectrului electromagnetic de către adversar; protejarea

libertății de acțiune în spațiul cibernetic și asigurarea accesului neîngrădit la

capabilitățile cibernetice. Atât capabilitățile cibernetice defensive, cât și cele

ofensive sunt necesare pentru a asigura protecția și libertatea de manevră în

spațiul cibernetic.

Capabilități strategice și protecția infrastructurii critice: inclusiv,

dar fără a se limita la, capacități de transport aerian strategic și aeronave

pentru realimentare în aer, capabilități de informații și supraveghere,

conștientizare a domeniului maritim, utilizarea și protejarea spațiului

¹⁰SOARE, Andreea, op. cit.

11

Comisia Europeană, JOINT WHITE PAPER for European Defence Readiness 2030, pp.

6-7, loc.cit.

31

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

cosmic, precum și alte active securizate de comunicații și infrastructura de

combustibil militar.

Cartea Albă a Apărării subliniază că, prin stabilirea unor standarde

adecvate pentru accelerarea investițiilor în sectorul apărării, prin oferirea

unei predictibilități sporite industriei și prin reducerea birocrației, UE va

sprijini statele membre să atingă un nivel deplin de pregătire până în anul

2030¹².

Prin stabilirea unui plan de reînarmare și de consolidare a apărării

Europei, menit să răspundă amenințărilor iminente sau pe termen mediu,

Cartea Albă evidențiază mai multe strategii considerate prioritare¹³:

Statele membre sunt așteptate să solicite activarea Clauzei

Naționale de Excepție (National Escape Clause) până la sfârșitul lunii

aprilie.

Consiliul UE este așteptat să adopte cu prioritate proiectul de

regulament privind Security Action for Europe (SAFE).

Co-legislatorii sunt așteptați să adopte Programul European pentru

Industria de Apărare (European Defence Industry Programme – EDIP)

înainte de vară, inclusiv instrumentul său dedicat sprijinirii Ucrainei

(Ukraine Support Instrument – USI).

Co-legislatorii sunt invitați, de asemenea, să examineze cu

prioritate modificările aduse Fondului European de Dezvoltare Regională,

care urmează să fie propuse până la sfârșitul lunii martie 2025. În urma

evaluării intermediare a politicilor de coeziune, autoritățile naționale,

regionale și locale vor putea aloca în mod voluntar fonduri din programele

existente către priorități emergente, inclusiv consolidarea capabilităților de

apărare și securitate.

Statele membre sunt invitate să intensifice rapid achizițiile

colaborative în domeniul apărării, în conformitate cu obiectivul de cel puțin

40% propus de Strategia Europeană pentru Industria de Apărare (European

Defence Industry Strategy – EDIS), inclusiv sub egida instrumentului

SAFE.

Statele membre sunt așteptate să convină rapid asupra unei noi

inițiative ambițioase de sprijin militar pentru Ucraina, care să includă

muniții de artilerie, sisteme de apărare aeriană și programe de tip „train and

equip”.

Comisia Europeană va promova integrarea industriei de apărare

ucrainene în Piața Unică, va sprijini extinderea coridoarelor de mobilitate

militară către Ucraina și va analiza posibilitatea accesului Ucrainei la

servicii guvernamentale europene bazate pe infrastructură spațială.

Comisia solicită Consiliului guvernatorilor Băncii Europene de

Investiții să intensifice urgent sprijinul acordat industriei europene de

apărare, în special prin reducerea listei activităților excluse și prin creșterea

volumului finanțărilor disponibile.

¹²Ibidem, p. 5.

¹³Ibidem, p. 21.

32

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

Comisia va lansa imediat un Dialog Strategic cu industria de apărare,

apelând, după caz, la expertiza Agenției Europene de Apărare (EDA) sau a

Statului Major Militar al UE.

Comisia va prezenta, până în iunie 2025, o propunere de simplificare

legislativă intitulată Defence Omnibus Simplification.

UE va prezenta în 2025 o Foaie de parcurs tehnologică europeană în

domeniul armamentului, privind investițiile în capabilități tehnologice

avansate cu utilizare duală.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant vor adopta, până la

sfârșitul anului 2025, o comunicare comună privind mobilitatea militară,

însoțită de propunerile legislative necesare.

Cartea Albă a Apărării concluzionează că o creștere semnificativă a

cheltuielilor pentru apărare ar genera beneficii economice ample, stimulând

competitivitatea, ocuparea forței de muncă și progresul tehnologic în multiple

industrii, de la aeronautică și construcții navale până la oțel, spațiu, transport

și inteligență artificială. Dacă acest impuls este valorificat în mod eficient, el

ar putea consolida considerabil reziliența Europei într-un mediu global din ce

în ce mai marcat de amenințări.

II. Rolul României în cadrul agendei UE

În domeniul securității, UE urmărește să devină un actor mai capabil

și mai autonom, în special prin consolidarea Politicii de Securitate și Apărare

Comune (PSAC). Inițiative precum PESCO (Cooperarea Structurată

Permanentă), Busola Strategică (Strategic Compass) și Fondul European de

Apărare (European Defence Fund) sunt menite să consolideze cooperarea în

domeniul apărării între statele membre și să reducă fragmentarea existentă pe

piața europeană a apărării.¹⁴Conceptul de autonomie strategică nu implică o

separare de NATO, ci, mai degrabă, consolidarea capacității Europei de a

acționa autonom în vecinătatea sa sau în sprijinul Alianței transatlantice.

Pentru România, participarea activă la aceste structuri reprezintă atât

o oportunitate de modernizare a forțelor armate și a industriei naționale de

apărare, cât și un instrument politic de influențare a proceselor decizionale

privind politicile europene de securitate. Ca participant activ în proiectele

PESCO, România este implicată în inițiative care vizează mobilitatea

militară, dezvoltarea capabilităților de apărare cibernetică și instruirea

personalului militar. În același timp, România beneficiază de sprijin financiar

prin Fondul European de Apărare pentru modernizarea industriei de apărare

și consolidarea propriilor capabilități.¹⁵

14

European External Action Service, The Diplomatic Service of the European Union, A

Strategic Compass for Security and Defence, disponibil la https://www.eeas.-

europa.eu/eeas/strategic-compass-security-and-defence-1_en, accesat la 30.04.2025.

¹⁵European Defence Cooperation, Permanent Structured Cooperation (PESCO), disponibil

la

https://eda.europa.eu/what-we-do/EU-defence-initiatives/permanent-structured-

cooperation-(PESCO), accesat la 29.04.2025.

33

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

În ceea ce privește rolul specific al României în contextul Cărții Albe

a Apărării, un element fundamental îl reprezintă faptul că geografia nu se

schimbă. Poziția strategică a României pe flancul estic al UE și NATO, în

proximitatea Mării Negre, o transformă într-un nod esențial pentru

proiectarea capacităților de apărare și descurajare, prin intermediul apărării

aeriene și antirachetă, al coridoarelor de mobilitate militară și al consolidării

securității în regiunea Mării Negre.

Un alt aspect important îl reprezintă alinierea planificării naționale a

capabilităților la prioritățile stabilite la nivelul UE, ceea ce constituie o

oportunitate pentru investiții directe în modernizarea forțelor armate române,

în special în contextul deficitului de capabilități identificate la nivel european.

În plus, în contextul dorinței UE de a construi o bază industrială de apărare

mai puțin fragmentată și mai eficientă din punct de vedere al economiei de

scară, sectorul românesc de apărare are oportunitatea de a accesa instrumente

financiare europene (precum SAFE sau EDF) și de a participa la inițiative de

achiziții colaborative de echipamente militare. În acest mod, România ar

putea accelera planificarea multianuală, ar putea crește ritmul achizițiilor de

echipamente și ar putea participa la mecanismele europene de finanțare pan-

europeană.

Un rol important pe care România îl poate asuma este acela de punte

între regiunea Mării Negre și instituțiile UE. Această poziționare ar consolida

prezența strategică a României în cadrul UE și i-ar spori credibilitatea în

procesele de negociere și luare a deciziilor. Prin apartenența simultană la UE

și NATO, România are posibilitatea de a sincroniza dezvoltarea

capabilităților sale de apărare cu ambele cadre instituționale, contribuind

astfel atât la obiectivele de securitate națională, cât și la cele de securitate

europeană. Totodată, România ar trebui să acorde prioritate consolidării

rezilienței, de exemplu prin dezvoltarea hub-urilor logistice, constituirea de

stocuri strategice și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală, devenind

astfel un nod regional de reziliență.

Concluzii

Cartea Albă a Apărării apare ca un răspuns strategic la deteriorarea

continuă a mediului de securitate european și la ascensiunea unor puteri

autoritare care încearcă să remodeleze ordinea globală. Documentul reflectă

necesitatea identificării unor soluții pragmatice la intensificarea amenințărilor

hibride și la adâncirea decalajului geopolitic dintre Europa și alți actori

globali.

Cartea Albă identifică F. Rusă și R.P. Chineză drept principalii

competitori strategici, percepând F. Rusă ca un actor agresiv, caracterizat

printr-o postură nucleară beligerantă și prin utilizarea unor instrumente de

influență destabilizatoare în vecinătatea Europei. În același timp, R.P.

Chineză este considerată un actor ambițios, cu cheltuieli militare în creștere,

progrese tehnologice semnificative și interese strategice caracterizate printr-

un grad ridicat de opacitate.

34

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

Cartea Albă a Apărării conturează un plan pe mai multe niveluri pentru

consolidarea apărării europene, prin dezvoltarea capabilităților militare ale

statelor membre, consolidarea bazei industriale de apărare, intensificarea

sprijinului financiar și logistic acordat Ucrainei, întărirea mobilității militare

și promovarea inovării în domeniul tehnologiilor disruptive. Totodată,

documentul evidențiază o serie de domenii prioritare, precum capabilitățile

de lovire de precizie, sistemele cu drone și anti-drone, capabilitățile

cibernetice și de război electronic, precum și protecția infrastructurii critice,

care trebuie atât dezvoltate, cât și protejate prin mecanisme de prevenire sau

reacție rapidă la acțiuni ostile.

În egală măsură, Cartea Albă subliniază faptul că reforma

mecanismelor de guvernanță este la fel de importantă ca dezvoltarea

capabilităților militare, în special în contextul consolidării cooperării,

guvernanței și rezilienței. Acest proces presupune accelerarea proceselor

decizionale, evaluări mai eficiente ale amenințărilor și o interoperabilitate

solidă între Uniunea Europeană și NATO. Rolul ecosistemului instituțional al

UE (Consiliul European, Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și

Parlamentul European) rămâne esențial în stabilirea orientărilor strategice, în

alocarea resurselor financiare, în definirea politicilor economice și în

exercitarea funcțiilor de control și supraveghere. Aceste instituții sunt

completate de agențiile specializate ale Uniunii – Agenția Europeană de

Apărare (EDA), Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate

(EUISS) și Centrul Satelitar al Uniunii Europene (SatCen) – care contribuie

prin expertiză tehnică și sprijin operațional.

Pentru România, Cartea Albă a Apărării reprezintă atât o

responsabilitate, cât și o oportunitate strategică. Poziționarea geostrategică a

României pe flancul estic al UE și NATO, în proximitatea Mării Negre, o

plasează simultan în prima linie a riscurilor și în avangarda eforturilor de

descurajare și apărare. România acționează nu doar ca o punte între UE și

regiunea Mării Negre, sporindu-și relevanța strategică și influența în cadrul

instituțiilor europene, ci și ca un partener esențial în dezvoltarea

capabilităților europene în domeniul apărării aeriene și antirachetă, al

coridoarelor de mobilitate militară și al conștientizării situaționale în regiunea

Mării Negre. Apartenența simultană a României la UE și NATO oferă o

oportunitate unică de a contribui la consolidarea interoperabilității, la întărirea

descurajării și la dezvoltarea unor răspunsuri integrate la crize.

În final, Cartea Albă a Apărării subliniază că Europa se află într-un

moment decisiv. Atingerea unui nivel deplin de pregătire până în anul 2030

necesită transformări structurale profunde, incluzând planificare strategică

eficientă, investiții sustenabile în domeniul apărării, integrarea industriei de

apărare și consolidarea legăturii transatlantice. Dacă aceste eforturi vor fi

urmărite cu determinare, Uniunea Europeană ar putea să își consolideze

semnificativ postura de descurajare, să își protejeze vecinătatea și să genereze

beneficii economice extinse.

Concluzia generală este clară: Europa trebuie să treacă de la

adaptarea reactivă la consolidarea proactivă a puterii strategice. Alegerea

35

Revista de Ştiinţe Militare 1/2026

este binară: fie devine un actor strategic capabil să modeleze ordinea

internațională, fie rămâne un spațiu strategic modelat de acțiunile altor

actori.

BIBLIOGRAFIE

COMISA EUROPEANĂ, JOINT WHITE PAPER for European Defence

Readiness

2030,

disponibil

la

https://defence-industry-

space.ec.europa.eu/, 2025;

COMISIA EUROPEANĂ, Reprezentanța Europeană, Comisia prezintă

Cartea albă pentru apărarea europeană și Planul de reînarmare a

Europei „ReArm Europe – Readiness 2030”, disponibil la

https://romania.representation.ec.europa.eu/, 2025;

CONSILIUL EUROPEAN, EU investments in defence: Council and

Parliament agree to support faster, more flexible and coordinated

investments

https://www.consilium.europa.eu/, 2025;

EUROPEAN DEFENCE COOPERATION, Permanent

in

European

defence,

disponibil

la

Structured

Cooperation (PESCO), disponibil la https://eda.europa.eu/, 2025;

EUROPEAN EXTERNAL ACTION SERVICE, The Diplomatic Service of

the European Union, A Strategic Compass for Security and

Defence, disponibil la https://www.eeas.europa.eu/, 2025;

SOARE A., Carta Albă a Apărării: Este momentul ca Europa să se înarmeze.

SUA cred că sunt prea angajate în securitatea europeană și reduc

rolul de garant al securității Europei, în Monitorul Apărării și

Securității, disponibil la https://monitorulapararii.ro/, 2025;

UE, Types of institutions and bodies, disponibil la https://european-

union.europa.eu/, 2025.

36