Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
CE URMEAZĂ DUPĂ CARIERA MILITARĂ? PENSIILE  
MILITARE TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR  
WHAT COMES AFTER THE MILITARY CAREER? MILITARY  
PENSIONS PAST, PRESENT AND FUTURE  
Colonel (r.) prof. univ. dr. Benoni ANDRONIC  
(Academy of Romanian Scientists, 3 Ilfov Street, 050044, Bucharest,  
Romania, email: secretariat@aosr.ro)  
Rezumat: Autorul articolului, studiind informațiile existente în sursele  
naționale și din străinătate, analizează aspecte definitorii privitoare la modul de  
acordare a pensiilor cadrelor militare în rezervă și retragere, acum când pe plan  
național există o multitudine de opinii în ceea ce privește clasificarea acestor  
pensii, modalitățile lor de calcul și așa-zisa echitate, comparându-le cu pensiile  
civile.  
De asemenea, sunt analizate actele legislative privitoare la pensiile  
militare și maniera de evoluție în timp a acestora, precum și criteriile și motivația  
care stau la baza acordării lor.  
În comentariul și concluziile autorului, acesta atrage atenția că, acum  
când pacea și securitatea europeană sunt amenințate, când la frontiera României  
se desfășoară un conflict armat, cel mai mare de după Al Doilea Război Mondial,  
a continua să discutăm despre pensiile militare și echitatea acordării lor poate  
genera controverse cu efecte nedorite privitoare la securitatea națională.  
Cuvinte cheie: cariera militară, pensie de serviciu, pensie militară, pensie  
ocupațională, pensie specială, contributivitate, militari activi, militari în rezervă,  
militari în retragere, drepturi dobândite.  
Abstract: The author of the article, studying existing information from  
national and foreign sources, analyzes defining aspects regarding the method of  
granting pensions to military personnel in reserve and retirement, at a time when  
there are a multitude of opinions at the national level regarding the classification  
of these pensions, the methods used to calculate them, and their so-called fairness,  
comparing them with civilian pensions.  
The legislative acts relating to military pensions and their evolution over  
time are also analyzed, as well as the criteria and motivation underlying their  
granting.  
In the author commentary and conclusions, he points out that now, when  
European peace and security are under threat, with an armed conflict taking place  
on Romania's border, the largest since World War II, continuing to discuss military  
pensions and the fairness of their award may generate controversy with  
undesirable effects on national security.  
Keywords: military career, service pension, military pension, occupational  
pension, special pension, contributory, active military personnel, reserve military  
personnel, retired military personnel, acquired rights.  
Membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România, Secția de Științe  
Militare, email: benoneandronic@yahoo.com.  
70  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
Introducere  
Inevitabil, cariera militară se încheie, pentru cei norocoși, cu  
pensionarea pentru limită de vârstă (mai mică decât cea standard pentru  
civili) și trecerea în rezerva armatei cu gradul dobândit în timpul carierei  
militare. Urmează trecerea în retragere, cam la vârsta standard de pensionare  
a civililor. Este evident că militarii, ca tineri pensionari, nu vor sta degeaba  
și vor încerca să se implice în viața socială, culturală sau pe piața muncii, ca  
bugetari sau privat. Astfel, pensia militară, obținută pentru activitatea  
trecută, poate fi suplimentată cu salariul pentru munca depusă ulterior,  
pentru care rezervistul are calificare sau se recalifică corespunzător.  
Dar acum apare controversa celor nemulțumiți că altul muncește mai mult și  
deci câștigă mai mult, și cerința unora pentru anularea drepturilor specifice  
dobândite conform legii, în virtutea unei false echități care privește banii și  
nu munca.  
Unii politicieni tind să asculte cererile de așa-zisă echitate, pentru  
motive electorale, dar și pentru a face economii la buget, pentru alte  
cheltuieli. De aici începe o polemică socială, financiară și juridică (care  
merge până la nedreptăți consfințite de lege), dar și cu exemple pozitive din  
trecutul armatei și din alte armate importante.  
1. Cariera militară  
Militarii, ca „oameni de arme” (lat. milites = luptător), sunt cei care  
apără ţara de dușmanii din exterior şi la nevoie de cei din interior. Instituţiile  
de forţă au şi unităţi militare, cu personal special instruit şi înarmat pentru  
aplicarea forţei letale dacă situaţia impune, în principal MApN, MAI, MJ şi  
Serviciile secrete SRI, SPP, SIE etc.  
Pentru acest personal, bărbaţi şi femei, cariera militară începe prin  
studii specifice pentru diferite arme şi specialităţi militare, în Academii  
militare pentru ofiţeri, în Şcoli militare pentru maiştri militari, subofiţeri şi  
gradaţi. Pregătirea poate începe din adolescenţă în Colegii şi Licee militare,  
după împlinirea vârstei de 15 ani (ieşirea din copilărie şi intrarea în vârsta  
adultă). Toţi cetăţenii valizi se pot înrola voluntar sau obligatoriu (la  
mobilizare generală) în unităţi militare, conform pregătirii militare, sportive,  
civile sau aptitudinilor personale. Deşi înarmarea şi instruirea militară a  
poporului comportă uneori riscuri pentru conducerea statului respectiv:  
Rusia în 1905 şi 1917, Ungaria 1919, România 1989, Iugoslavia 1999 etc.  
sau cauzează instabilitate politică: Irak, Siria, Libia, Afganistan etc.  
După absolvirea pregătirii militare se dobândesc succesiv gradele  
militare corespunzătoare, conform legii şi regulamentelor militare, iar după  
un serviciu militar standard de 25 de ani (moştenit de la armata romană),  
militarul se poate pensiona. Dar aceştia sunt încă la vârsta activă social şi  
profesional, deşi uzura biologică (vârsta, boli, stres etc.) îi face inapţi pentru  
Serviciul militar activ. Alături de toţi cei care din diverse motive au abandonat  
cariera militară, dar din punct de vedere medical sunt clasaţi Apt combatant sau  
Apt necombatant sau chiar uneori Inapt serviciul militar, alături de civilii  
voluntari, constituie rezerva armatei pentru situaţii de criză sau război.  
71  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
Problema de efective a Armatei Române este că la efectivele de pace, de 70 -  
90 000 de militari mai sunt doar 55 000 de rezervişti (în prezent în curs de  
reevaluare pentru clarificarea situaţiei lor medico-militare), iar pentru cerinţa de  
30 000 de noi voluntari s-au prezentat numai 3000 (deci eficiență 10%)1.  
Numai în privinţa medicilor militari, care sunt sub necesar, au fost oferite 20 de  
posturi pentru medici civili, dar s-au prezentat doar 5 medici (femei) la  
cursurile de pregătire medico-militară la Institutul Medico-Militar, unul a  
abandonat, iar unul a trecut în rezervă după repartiţie (deci eficiență 15%), încât  
a trebuit să se suplimenteze locurile la admitere la Institutul Medico-Militar.  
Dacă se compară situaţia cu vremea când armata era cvasi-obligatorie pentru  
toţi tinerii care deveneau soldaţi sau gradaţi în rezervă, iar viitorii intelectuali  
deveneau ofiţeri în rezervă, armata avea rezerve de ordinul milioanelor, iar  
aceştia îşi menţineau pregătirea prin participare la Gărzi patriotice, Crucea  
Roșie etc, deci în caz de nevoie aveau de unde să aleagă pentru încorporare.  
Toţi medicii bărbaţi şi femei deveneau ofiţeri în rezevă şi toţi asistenţii medicali  
bărbaţi şi femei deveneau subofiţeri în rezervă. Preoţii şi învăţătorii, fiind cei  
mai respectaţi în satele lor, deveneau sublocotenenți de infanterie în rezervă.  
Dar timpul a erodat această bază de rezervişti, iar înlocuirea lor a fost deficitară  
şi dacă nu se iau măsuri eficiente starea se va agrava, tocmai acum când situaţia  
militară internaţională este periculoasă.  
Noile propuneri sunt de a prelungi vârsta de pensionare la limita de  
vârstă de la maximum 55 de ani şi trecerea în rezervă, la 65 de ani şi  
trecerea direct în retragere. Această schimbare ar reduce presiunea  
financiară asupra sistemului de pensii militare, dar ar afecta şi numărul de  
rezervişti disponibili. În urmă cu mai mulţi ani a mai existat o limitare  
similară, ofiţerii combatanţi la 57 de ani, necombatanţii la 60, iar medicii  
militari la 65 de ani, dacă doreau şi erau apţi. Însă rezervele erau practic  
inepuizabile, prin armata obligatorie, iar în lupta de apărare rolurile de trupe  
auxiliare şi de sprijin necombatant revenea Gărzilor patriotice organizate pe  
întreprinderi sau localităţi, Gărzilor de tineret organizate pe instituţii de  
învăţământ şi formaţiunilor de Cruce Rosie organizate teritorial. Chiar dacă  
armamentul nu era foarte performant, rezerva umană era suficientă pentru  
susţinerea fronturilor în condiţiile apărării patriei de întregul popor. Dar  
lucrurile s-au schimbat, situaţia evoluează şi armata trebuie să se adapteze  
condiţiilor prezente. Altfel există riscul de epuizare a forţei combatante, ca  
în războiul din Ucraina.  
2. Biologia vârstelor  
Succesul biologic al speciei Homo sapiens sapiens, datorat evoluţiei  
relaţiilor sociale şi medicinei moderne, în special vaccinologiei și  
antibioterapiei, este fără egal în biosfera Terrei. Reversul medaliei:  
populaţia tinde în timp să depăşească posibilităţile de susţinere a vieţii pe  
planetă, iar îmbătrânirea creşte balastul demografic. Este „bomba cu ceas”  
1. Grok 3: Ce este nou și ce este diferit la noul model AI, disponibil la  
https://ro.actualidadgadget.com/grok-3-noi-caracteristici-%C8%99i-diferen%C8%9Be-ale-  
noului-model-ia/#google_vignette, accesat la 14.10. 2025.  
72  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
a demografiei moderne, care se va declanşa probabil după ce proporţia celor  
ieşiţi din activitatea utilă societăţii o va depăşi semnificativ pe a celor în  
activitate.  
Vârstele omului: Aristotel a descris filozofic cele trei vârste ale  
omului: copilăria, maturitatea şi bătrâneţea, dar nu a cuantificat vârstele în  
ani, recunoscând implicit variabilitatea individuală. Speranţa de viaţă în  
Uniunea Europeană şi SUA depăşeşte 80 de ani, în Japonia se apropie de 90  
de ani, iar la noi abia a trecut de 70 de ani, ceva mai mare la femei decât la  
bărbaţi.  
La om există o stadializare a vârstelor, în funcţie de etapele  
biologice, aplicabilă practic la toate speciile din regnurile lumii vii.  
Pragurile sunt diferite, dar în practică s-au impus cele americane, respectiv  
16 ani (când copilul termină şcoala generală de 10 ani) şi 65 de ani (când  
adultul se pensionează). Este mai degrabă o stadializare socială, care sigur  
va suferi modificări, căci se discută despre vârste de pensionare spre 70 de  
ani sau peste, dar trebuie să pornim inițial de la clasificarea biologică, cea  
care se corelează cel mai bine cu capacităţile de învăţare, procreare, muncă  
în folosul societăţii şi al individului, ca fiinţă bio-psiho-socială.  
Vârsta întâia, perioada de dezvoltare cantitativă şi calitativă, numită  
copilărie se situează de la 0 la 14 ani, cu următoarele subperioade, de la  
naștere, 0-1 ani = nou-născut sau sugar, 1-5 ani = copil mic (de creşă,  
grădiniţă, preşcolar), 5-10 ani = şcolar mic (școală primară), 10-15 ani =  
şcolar mare (școală secundară, gimnaziu), care în mod obișnuit sunt general  
obligatorii, formând copilul pentru o viață adultă utilă lui și societății.  
Practic, la împlinirea vârstei de 15 ani copilul normal dezvoltat  
devine adult, dar în faza de tranziție este considerat adolescent. În funcţie de  
evoluţia individuală, adolescenţa se suprapune peste ultimii ani ai copilăriei  
şi primii ani ai vârstei adulte. Diferenţele individuale însă, cele sexuale,  
rasiale, naţionale, climatice, alimentare, educaţionale ş.a. fac să nu concorde  
aceste vârste la toţi oamenii. Aşa că în practică ne referim doar la medii  
aritmetice, cu abateri mai mici sau mai mari, iar experienţa ne confirmă  
această variabilitate. Dar uneori propriile noastre prejudecăți ne fac să  
vedem greșit această evoluție naturală, amplificând contradicțiile dintre  
generații. De două secole savanții încearcă să convingă părinții și educatorii,  
Joules Verne a scris romane pentru adulți (,,Căpitan la 15 ani”, „Insula  
copiilor” etc.), dar care nu numai că nu au reușit să schimbe mentalitatea,  
dar au devenit... romane pentru copii. Adulții nu vor să accepte că la 15 ani  
copilul nu mai este copil, ci un adult tânăr, și de aici pornește conflictul  
dintre generații.  
Social vorbind, la 14 ani, copilul devine cetăţean şi primeşte act de  
identitate, deci cetățenie, cu drepturile și obligațiile aferente. La 15 ani poate  
munci ca salariat (cu acordul părinţilor), iar la 18 ani devine major juridic,  
are drept de vot, de proprietate, de căsătorie, de militărie etc. Dar mulți  
adulți preferă să îi considere tot copii, să nu îi respecte ca pe egali, să nu li  
se adreseze politicos, să nu le acorde drepturile și mai ales să nu le impună  
treptat obligațiile de cetățean adult. Eroarea de a acorda drepturi exagerate  
73  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
copiilor și de a nu acorda drepturile firești adolescenților a dus la generațiile  
actuale de copii răsfățați, neînvățați cu disciplina în muncă (respectiv  
învățătură) și în comportare, precum și a adolescenților rebeli fără cauză, pe  
care societatea (și armata) nu poate să conteze. Iar școala, uneori și legea,  
agravează această problemă.  
Din punct de vedere biologic, de la 15 ani până la 60 de ani se  
consideră vârsta a doua, maturitatea sau vârsta adultă, perioada dezvoltării  
biologice complete şi reproductive. Aici distingem trei subperioade: între 15  
şi 29 de ani = adultul tânăr, între 30 şi 44 de ani = adultul matur, respectiv,  
între 45 şi 59 de ani = adultul vârstnic. Este perioada când la femei se  
instalează premenopauza, menopauza, postmenopauza sau diferite afecţiuni,  
iar la majoritatea bărbaţilor, se instalează andropauza, scade capacitatea de  
reproducere etc.  
Biologic vorbind, la 60 de ani începe vârsta a treia = bătrâneţea,  
când funcţia de procreare dispare, iar componentele şi funcţiile  
organismului se deteriorează lent, dar ireversibil, erorile genetice se  
acumulează şi multe celule evoluează spre apoptoză (autodistrugere). Şi  
această perioadă se împarte în trei subperioade. Prima, senescenţa, (adică  
perioada de îmbătrânire) se manifestă între 60 şi 74 de ani. Este variabilă ca  
debut şi durată, manifestări anatomice, fiziologice, clinice, psihologice,  
intelectuale, în funcţie de: caracteristici individuale, sex, rasă, educaţie,  
antrenament, antecedente patologice şi fiziologice, starea de sănătate fizică,  
psihică şi intelectuală, familie, anturaj ş.a. Din perspectiva biologiei  
moleculare, fiind şi o problemă de geronto-genetică şi de farmacogenomică,  
ar putea exista speranţe pentru terapii de prelungire a perioadei de bunăstare  
fizică și intelectuală, și chiar a duratei de viață. Din punct de vedere social,  
și al capacității de muncă, senescența se încadrează la vârsta a doua, ca adult  
senescent. Deci limitele maxime ale vârstei a doua, de adult, ar fi între 15 si  
74 de ani, cu o durată totală de 60 de ani2.  
Următoarea subperioadă, între 75 şi 89 de ani = senectutea, este  
bătrâneţea propriu-zisă. Ea marchează o scădere evidentă a performanţelor  
individuale, anatomia şi fiziologia se schimbă vizibil şi omul ajunge la  
limita vieţii active, iar pentru majoritatea, în această perioadă survine  
decesul, prin boli cronice sau acute, accidente sau încetarea funcţiilor vitale  
(natural). Speranţa de viaţă a omului este în jurul vârstei de 80 de ani.  
Trebuie să deosebim senectutea, fiziologică, de senilitate, care este  
patologică, adică semnele bătrâneţii prezente la adulţi sau chiar la copii.  
Ultima etapă este longevitatea, puţinii oameni care împlinesc 90 de  
ani şi peste fiind numiţi longevivi; unii depăşesc 100 de ani și sunt numiți  
centenari. Speranţa de viaţă continuă să crească în toate ţările civilizate. În  
mod excepţional, sunt şi oameni care depăşesc această vârstă, recordurile  
recunoscute oficial fiind la bărbaţi 112 ani şi la femei 120 de ani. Se  
consideră că 120 de ani ar fi limita biologică absolută de supravieţuire a  
2
Viorel Ordeanu, ,,Retirement and Modern Demography” OAJ Gerontologi & Geriatric  
Med, 2025, pp. 1-2.  
74  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
omului, dar care nu mai este sănătos bio-psiho-social, ci doar sănătos  
corespunzător vârstei3.  
3. Prelungirea duratei de activitate  
Ţinând cont de cele enunţate anterior, de particularitățile  
ontogenetice (individuale) şi filogenetice (moştenite), de ocupaţie şi de  
uzura individuală, există un interval variabil de timp în care omul poate fi  
activ, util societăţii şi lui însuşi. Urmarea, bazată pe știință, este propunerea  
ca legea să accepte ca orice salariat să poată opta, în funcţie de aptitudinile,  
dorinţa şi profesia sa, pentru pensionare în intervalul de vârstă 60 - 75 de  
ani. Şi la noi, legea veche prevăzuse, în afara situaţiilor de pensionare la  
vârste mai mici pentru anumite profesii, faţă de limita de 57 de ani la femei  
şi 60 de ani la bărbaţi, şi unele cazuri de prelungire a vârstei de pensionare,  
la cererea salariatului. Există acum posibilitatea unui plus de câțiva ani de  
activitate (față de vârsta standard) pentru intelectuali, ţinând cont că  
pregătirea lor a fost îndelungată, iar experienţa le sporeşte valoarea. Prin  
completarea legii actuale cu propunerea de mai sus, similară vechii legi, s-ar  
crea posibilitatea de prelungire a duratei de activitate cu 10 ani pentru  
anumite categorii de intelectuali al căror aport este valoros, în special în  
învăţământ şi cercetare, inclusiv pentru formarea noilor generaţii de  
specialişti, şi la care se înregistrează deficit cronic de personal.  
Pentru cei care pot şi vor să lucreze şi după 75 de ani, se poate aplica  
regula existentă cu aprobare anuală, pe bază de cerere personală şi control  
medical și psihologic. Aplicarea acestui algoritm ar reduce presiunea  
financiară asupra fondului de pensii, ar mări contribuţia socială a  
salariaţilor, ar îmbunătăţi calitatea muncii prin menţinerea celor cu  
experienţă şi calificare de excepţie şi ar suplini lipsa de personal înalt  
calificat.  
Pentru a stimula munca utilă, în toate formele ei, ar fi bine ca  
perioada activă să fie considerată de la începerea oricărei activităţi după  
absolvirea şcolii generale (care este obligatorie) după care orice activitate  
este benevolă, când copilul devine adult, şi până la împlinirea vârstei  
minime de pensionare de 60 de ani, a celei standard de 65 de ani, a noii  
limte de vârsta propusă de 70 de ani pentru anumite categorii, a limitei de  
vârstă propusă de noi de 75 de ani sau a vârstei maxime de activitate a  
persoanei respective, ceea ce ar însemna în total 45 - 60 de ani de muncă  
(inclusiv învăţătură), din care s-ar scădea eventuale perioade de întrerupere.  
Iar pensia generală cu contributivitatea individuală va fi suplimentată cu  
vechimea în muncă4. Ar fi un imbold suficient pentru continuarea studiilor  
şi pentru angajarea tinerilor în muncă, care probabil ar rezolva și criza forței  
de muncă și insuficiența fondului de pensii, dacă s-ar dori, nemaifiind  
necesară imigrația.  
3
Viaţa Medicală, disponibil la https://www.viata-medicala.ro>dosar, accesat la 18.10.  
2025.  
4
Mirela Mustață, ,,Speranța de viață și durata de viață de-a lungul istoriei”, eAsistent.ro,  
disponibil la https://www.easistent.ro/?p=7840, accesat la 20.10. 2025.  
75  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
Dacă există voinţă politică, se poate elimina imediat acest „pat al lui  
Procust” reprezentat de o lege a pensionării prea rigidă şi restrictivă, cu  
limite fixe, care nu ţine cont de individualitatea pensionabilului. Salariaţii  
nu ar mai fi pensionaţi uniform, fals egalitarist, de fapt discriminatoriu, fără  
să se ţină cont de aptitudinile, dorinţa şi importanţa socială a muncii lor.  
După care apar probleme că nu avem suficientă forţă de muncă şi se  
apelează la imigraţie.  
Câteva observații interesante  
În urmă cu câteva secole, când speranţa de viaţă era sub 40 de ani, o  
Bulă papală cu putere de lege stabilea că „Pentru alegerea unui nou papă  
trebuie să participe numai cardinali tineri, care nu au trecut de 80 de ani”5  
şi este valabilă şi în prezent.  
Academicienii au prin lege permisiunea de a lucra în continuare dacă  
vor, „atâta timp cât sunt valizi”. Doctoratele conduse de profesori bătrâni  
după pensionare sunt conduse în cotutelă cu un alt profesor abilitat pentru  
conducere de doctorate, pentru orice eventualitate...  
Deşi gradele militare depind de vechime şi realizări profesionale,  
contează şi limita de vârstă, progresivă, pentru pensionare, iar la gradul de  
mareşal nu mai există nicio limită.  
Călugării, ţăranii, pescarii şi alte categorii, în mod obişnuit, nu au  
pensie sau este doar simbolică, dar pot să lucreze mai departe, cât pot şi cât  
vor; eschimoşii bătrâni, când nu mai erau în stare să vâneze, plecau din iglu  
şi se culcau pe gheaţă, definitiv. Mediul privat permite ca după pensionare  
să se lucreze în continuare sau pe alte funcţii, corespunzător aptitudinii sau  
să angajeze pensionari.  
Activităţile de voluntariat ale oricui, inclusiv ale pensionarilor, pot fi  
desfăşurate benevol oricând şi oricât, dar cu obligaţii reciproce. Activităţile  
sociale sau caritabile ale pensionarilor pot fi desfăşurate benevol oricând şi  
oricât, fără obligaţii.  
Pe vremea când limita de vârsta la armată era 57 de ani, iar la civili  
60, pensionarii militari puteau să ocupe funcţii civile până împlineau 60 de  
ani, dar salariul era doar până la completarea pensiei la valoarea ultimei  
solde avute. Iar pensia de colonel era semnificativ mai mare decât solda de  
căpitan.  
4. Pensionarea ca drept  
Vine o perioadă din viaţă când capacităţile fizice și/sau psihice nu  
mai corespund cerinţelor profesionale şi în lumea civilizată persoana  
respectivă se pensionează, la limita de vârstă conform legii sau uneori din  
motive medicale (boli cronice, boli profesionale, accidente, accidente de  
muncă etc.). Dacă mai toți știu cum să încalece la început de carieră, prea  
5
Adrian Zia, Regulile Conclavului pentru alegerea unui nou papă. De la "Extra omnes" la  
fum alb, disponibil la https://ziare.com/reguli-conclav/regulile-conclavului-pentru-alegerea-  
unui-nou-papa-1936799, accesat la 23.10. 2025.  
76  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
puțini știu cum să descalece la final de carieră și riscă să se prăbușească,  
dacă nu sunt sprijiniți și integrați social.  
Vârsta medie a românilor era de 43,2 ani în 2020, cu o populaţie mai  
îmbătrânită peste 65 de ani în mediul rural, de cca 20%6. Speranţa de viaţă  
la naştere de 76,6 ani în 2023, mai mică la bărbaţi cca 71,7 ani7, cu aproape  
10 ani mai mică decât media UE, dar speranţa de viaţă (ani trăiţi fără  
dizabilităţi) a scăzut la 59 de ani, fiind cea mai mică din UE, punând  
presiune pe sistemul medical.  
Raportul dintre pansionari şi salariaţi este în România de 8:10, cu  
diferenţe între judeţe, cum de alfel există diferenţe între ţările europene,  
unde guvernanţii au crescut treptat vârsta de pensionare şi unii chiar acordă  
stimulente pentru cei care vor să muncească până la o vârstă înaintată.  
Dar îmbătrânirea populaţiei ridică tot mai multe provocări  
economice şi sociale8 şi afectează pensiile în România9, iar argumentul  
demografic nu pledează pentru creşterea vârstei de pensionare10. Totuşi  
noile legi prevăd pensionarea ambelor sexe la 65 de ani (dacă au vechimea  
corespunzătoare în muncă), cu unele excepţii în plus pentru unii intelectuali  
sau în minus pentru anumite profesii cu stres fizic şi/sau psihic deosebit:  
militari, poliţişti, servicii secrete, magistraţi, aviatori, diplomaţi şi alte  
categorii, care nu ar putea să lucreze eficient până la vârsta standard de  
pensionare.  
Încă din Antichitate exista dreptul militarilor la pensie, la romani  
după minimum 16-20-25 de ani de armată. De exemplu la romani, soldaţii  
care ajungeau la 45 de ani (lat. veteranus, adică bătrânii) erau recompensaţi  
cu bani (sesterţi de aur sau 3000 de denari)11, primeau cetăţenie romană  
(dacă nu o aveau) şi un lot de pământ pentru casă şi agricultură în zona de  
dislocare, îşi întemeiau o familie (de exemplu în Dacia) şi începeau o nouă  
viaţă ca civili înstăriţi. De altfel, armata romană recunoştea că vârsta  
influenţează aptitudinea de luptă, aşa că tinerii militari, în jurul vârstei de 20  
de ani formau infanteria uşoară care hărţuia inamicul în fugă (fiind mai  
sprinteni) înainte de bătălie, aruncând suliţe, fără să angajeze lupta. Adulţii  
formau liniile de infanterie grea, care lupta efectiv, iar soldaţii trecuţi de 40  
de ani erau în rezervă, sub formă de falangă macedoneană, cu suliţe lungi,  
6
Călin Pop, Situația demografică în România: impactul asupra structurii populației în 2024,  
disponibil  
la  
https://www.msnews.ro/situatia-demografica-in-romania-impactul-asupra-  
structurii-populatiei-in-2024, accesat la 24.10. 2025.  
7
România are a treia cea mai mică speranță de viață din UE, disponibil la  
https://www.digi24.ro/stiri/romania-are-a-treia-cea-mai-mica-speranta-de-viata-din-ue-cati-  
ani-traieste-in-medie-un-roman-2782739, accesat la 25.10. 2025.  
8
disponibil la stirileprotv.ro/ştiri/actualitate/ îmbatranirea-populatiei, accesat la 26.10.  
2025.  
9 disponibil la https://wwwnn.ro>blog>ghid-financiar>cum influențeaza varsta pensionarea,  
accesat la 27.10. 2025.  
10  
Contributors 23 mar 2023 disponibil la https://www.contributors.ro>argumentul-  
demografic, accesat la 31.10. 2025.  
11  
Cum a fost inventată pensia. Cine au fost primii români care au beneficiat de pensie,  
disponibil  
la  
https://playtech.ro/2024/cum-a-fost-inventata-pensia-cine-au-fost-primii-  
romani-care-au-beneficiat-de-pensie, accesat la 04.11. 2025.  
77  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
statică, în spatele cărora se refugiau unităţile învinse pentru a se regrupa sau  
retrage (deci in extremis se sacrificau pentru camarazii lor). Și în Armata  
Română a existat obiceiul recompensării veteranilor merituoși cu loturi de  
pământ, date de Domnitori, Regi sau Președinți, dar pierdute ulterior, multe  
fiind acum parte din cele 40% terenuri agricole românești cumpărate de  
străini.  
Viața cazonă, cu disciplină și organizare strictă, cu program precis  
(soldatul nu doarme, ci execută program de somn), cu ascultare ierarhică la  
toate nivelurile (din doi soldați, unul e șef), cu îndeplinirea întocmai a  
ordinelor (ordinul se execută, nu se discută) creează un fel de automatism la  
militari pentru toată viața (de ex. soldații japonezi uitați în junglă sau  
soldații români refugiați în munți) dar și o autodisciplină. Dar aceasta face  
ca atunci când nu mai există constrângerea instituțională și programul  
impus, fostul militar lipsit de grupul lui organizat, dacă nu își găseste o  
preocupare socială și/sau profesională majoră, riscă să decadă fizic și psihic,  
încât se spunea încă din vremea lui Napoleon, că pentru militari  
pensionarea este piatra tombală (de mormânt).  
Toate acestea reflectă uzura fizică şi psihologică asociată profesiei  
militare, riscurile implicate (lupte, marşuri, misiuni în condiţii extreme etc.)  
şi necesitatea menţinerii în permanență a unei armate active, formată din  
persoane tinere şi apte fizic, dar bine instruite.  
Din punct de vedere biologic, militarii sunt supuşi unor condiţii de  
munca solicitante: antrenamente intense (soldaţii romani doreau să plece la  
război ca să se mai odihnească!), expunere la riscuri, stres psihologic, care  
justifică şi în prezent pensionarea la o vârstă mai mică, (45-55 de ani, în  
funcţie de grad, dacă au vechimea necesară în armată), comparativ cu  
majoritatea profesiilor. După pensionare ca militari, dacă au capacitatea de  
muncă, aceştia pot să lucreze în alte domenii, conform pregătirii, dar  
capacitatea de reintegrare pe piaţa muncii depinde de starea de sănătate şi de  
competențele dobândite.  
În multe ţări, pensiile militare sunt considerate ocupaţionale,  
deoarece sunt legate de specificul profesiei şi nu de privilegii (adesea  
nejustificate). Dar în România acestea sunt incluse în categoria „pensiilor  
speciale” în dezbaterile publice şi legislative, creând confuzie şi  
controverse, poate cu rea intenţie. În România, conform Legii nr. 223/2015  
privind pensiile militare de stat, se reglementează pensiile pentru militari,  
poliţişti şi angajaţii serviciilor de securitate (SRI, SIE, STS, SPP etc.) care  
sunt gestionate separat de casele sectoriale de pensii ale MApN, MAI, SRI  
şi nu de Casa națională de pensii (CNP), deci nu din fondul de pensii.  
Criteriile de acordare sunt clar stabilite de lege, dar presa  
relativizează aceste prevederi. Vârsta de pensionare este de minimum 45-55  
de ani, cu vechime militară minim 25 de ani, inclusiv studiile militare. Aici  
opiniem că s-ar putea face o modificare, minim 30 de ani incluzând şi  
Liceul/Colegiul militar, deoarece este în perioada de adolescență, când  
tânărul poate să opteze pentru studii (inclusiv militare) sau muncă și care nu  
intră în calcul.  
78  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
Calculul pensiei militare reprezintă 65-80% din media veniturilor  
brute din ultimile 6-12 luni de activitate, deci în funcţie de gradul şi funcţia  
la care a ajuns pensionabilul, incluzând şi sporuri pentru condiţii speciale  
(risc, misiuni, război), iar actualizarea trebuie făcută în funcţie de inflaţie,  
dar şi de soldele militarilor activi din prezent, pentru a fi echitabilă.  
Se consideră că în 2025 valoarea medie a pensiilor militare brute este  
de 4000 - 8000 lei/lună, cu excepţii pentru generali la care media este de 10  
000-15 000 pe lună. Numărul total de beneficiari este de cca 80 000  
(militari, poliţişti etc.) însumând un cost bugetar de aproape 8 mliarde de lei  
anual (1,6 mld. euro) adică 0,42% din PIB12, deci nesemnificativ la nivel  
național. Din acesti bani, o parte se întoarce la Buget sub formă de impozit  
și asigurări de sănătate.  
Spre deosebire de pensiile obişnuite, contributive, care se bazează pe  
Punctul de pensie (realizând o medie de 2200 lei pe lună), pensiile militare  
nu depind strict de contribuţiile plătite ci de ultimile venituri şi de condiţiile  
de muncă. Nu se poate calcula după contributivitate deoarece cariera  
militară se încheie devreme (deci s-ar calcula în punctaj mic), iar în prima  
parte plăţile sunt simbolice deci nu exista contributivitate, aşa că pensiile  
militare ar fi foarte mici şi nimeni nu ar mai fi tentat de cariera militară. Pe  
de altă parte, nici prelungirea vârstei de pensionare egală cu a civililor nu  
este fezabilă, deoarece nu se poate trimite la instrucţie sau la luptă o armată  
de bătrâni (adulţi vârstnici sau senescenţi) cu sănătatea şubrezită şi fără  
capacitate de efort fizic, aşa cum vedem că se întâmplă în războiul din  
Ucraina.  
Argumentul pensiilor ocupaţionale are justificare biologică şi  
profesională. Militarii sunt expuşi la uzura fizică şi psihologică  
semnificativă, ceea ce justifică pensionarea timpurie. Mulţi dezvoltă  
afecţiuni musculo-scheletice (mecanice sau degenerative) sau şoc post-  
traumatic sau altele, care reduc capacitatea de luptă sau de muncă după 20-  
25 de ani de armată. Pensionarea timpurie permite armatei să menţină un  
personal activ apt pentru serviciul militar, ceea ce este esenţial pentru  
apărarea şi securitatea naţională. În ţările cu armate puternice (SUA, Franța  
etc.) pensiile militare sunt considerate ocupaţionale, cu vârste de 45-50 de  
ani şi min 20 de ani vechime în armată, fiind separate de cele civile.  
În România, militarii pensionaţi la 45 -55 de ani pot să lucreze în  
sectorul privat sau public (deocamdată) în domeniul lor profesional,  
consultanță, securitate privată etc., dar reintegrarea este uneori dificilă din  
cauza lipsei programelor reale de reconversie profesională. Toate aceste  
adevăruri sunt comentate polarizat de civili, fie pro, fie contra, dar și de  
presa de diferite orientări.  
12  
Informațiile provin din surse precum Playtech, disponibil la ttps://playtech.ro/2025/cat-  
castiga-la-pensie-un-colonel-mai-un-ofiter-sau-un-subofiter-in-2025/;  
disponibil la https://hr-romania.ro/calculator-pensie-militara-2025/și  
HR  
Banii  
România,  
Noștri,  
Calculator pensii militare, disponibil la https://www.baniinostri.ro/calculator-pensie-  
militara-2025/care analizează legislația și calculele pensiilor militare în 2025, accesat la  
05.11. 2025.  
79  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
Legislaţia românească şi dezbaterile publice grupează pensiile militare cu  
alte pensii speciale (magistraţi, parlamentari şi alţii) deşi au o justificare  
diferită, nefiind privilegii ci sunt urmarea unor riscuri profesionale reale.  
Unii cer reducerea tuturor pensiilor speciale, pentru echitate, dar alţii  
argumentează că în realitate pensiile militare nu sunt speciale ci  
ocupaţionale, datorită naturii muncii.  
Uniunea Europeană se implică indirect, prin cerinţe Planul Național  
de Redresare și Reziliență (PNRR), jalonul 21513, cerând alinierea pensiilor  
speciale, inclusiv a celor militare, la principiul contributivităţii, pentru a  
reduce povara fiscală şi inechitatea. Comisia Europeană (CE) condusă de  
Ursula von der Leyen, a criticat România pentru progresele lente, iar tranșa  
a patra din PNRR din 2025, de peste 2 mld. euro, este în pericol din cauza  
neîndeplinirii acestul jalon, deci un şantaj condiţionat de reforme impuse.  
Reforma pensiilor din 2023, legiferată cu Legea 360/2023, a încercat  
recalcularea pensiilor militare pe baza contribuţiilor, dar în 2024 Curtea  
Constituţională  
a
României  
(CCR)  
a
anulat  
parţial,  
invocând  
neretroactivitatea şi drepturile dobândite legitim. Comentariile românilor  
susţin fie eliminarea tuturor pensiilor speciale (având în vedere că 80% din  
pensionari au pensia medie 3000 lei pe lună, iar media pensiilor militare este  
dublă), fie menţinerea numai a pensiilor militare şi eliminarea celorlalte  
pensii speciale, care sunt de fapt privilegii.  
În alte ţări NATO situaţia este diferită. În SUA (cea mai puternică  
armată din lume) militarii se pot pensiona după 20 de ani de serviciu, cu  
pensie de 50% din solda de bază, sau după 30 de ani cu 75% iar sistemul  
este considerat ocupaţional şi există programe de reintegrare profesională14.  
În Franţa (cea mai puternică armată din UE) pensia militară este  
ocupațională nu specială, începe după 17-27 de ani de serviciu, cu vârsta  
minimă 42-52 de ani şi se calculează cu procentaje diferențiate15.  
În România, unde soldele sunt mult mai mici, pensiile au procentaje  
mai mari (65-80% din venitul brut recent), dar reintegrarea pe piaţa muncii  
este limitată, lipsind programele de reconversie profesională. Dar aceste  
pensii totalizează numai 8 mld. lei pe an (adică 0,42% din PIB actual), faţă  
de 140 mld. lei pe an pentru pensiile civile. Dacă se aplică reformele cerute  
de UE pe bază de contributivitate (ca excepţie faţă de alte armate) s-ar  
13  
Pentru neîndeplinirea jalonului 215, pensii speciale, Comisia Europeană a sancționat,  
miercuri, România; Comisia Europeană a inițiat suspendarea unei părți din plata celei de-a  
treia tranșe a PNRR către România, în valoare de 2 miliarde de euro. Această decizie  
urmează neîndeplinirii unor jaloane, inclusiv unul legat de pensiile speciale, potrivit Știri pe  
surse, disponibil la https://www.mediafax.ro/economic/romania-pierde-2-miliarde-de-euro-  
din-pnrr-din-cauza-pensiilor-speciale, accesat la 09.11. 2025.  
14  
Code de la Sécurité Sociale (actualizat 2025). Ordonanța din 1945 privind regimurile  
speciale. Articole: Reuters (2025-05-07); Jacobin (2025-03); Wikipedia (French special  
retirement plan, 2025-03-27); CLEISS.fr (2025).  
15  
Pensii Militare în România: O Comparație cu SUA și Franța, Prezentare succintă a  
sistemelor; Military Compensation Website (defense.gov, 2025). NDAA Fiscal Year 2016  
(Blended Retirement System). Articole: Military.com (2024-10-11; 2025-03-06); VA  
Claims Insider (2024-09-15); MOAA (2024-12-29), accesat la 11.11. 2025.  
80  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
economisi până la 2 mld. lei pe an, deci sub ameninţarea explicită a pierderii  
tranșei din PNRR, o reducere generală a pensiilor militare cu până la un  
sfert (nu a afirmat nimeni aceasta, dar aritmetica pe datele publice așa arată).  
Pensiile militare, în medie duble faţă de civili, sunt în majoritate la  
ofiţeri, neglijând gradele mici care au pensii mici. Militarii în retragere au  
avut perioade în care nu exista contributivitate deoarece în statul socialist se  
anulase impozitul pe salariu, unii militari avuseseră decoraţii care îi scuteau  
de orice impozit, iar toţi plăteau o sumă procentuală pentru pensie  
suplimentară, deci este dificil să se treacă la un alt sistem de calcul.  
Opiniem că pentru a rezolva problema penuriei de rezervişti, dacă nu  
se revine la armata cvasi-obligatorie, va trebui să se acorde un spor lunar la  
pensie sau la salariu pentru rezervişti, de exemplu 2000 lei pentru cei Apt  
combatant, 1000 de lei pentru Apt necombatant şi nimic în plus pentru cei  
Inapt serviciu militar sau în retragere, din motive de economie.  
Pare o variantă echitabilă ca militarii care au vârsta şi vechimea  
pentru pensionare să primească o pensie civilă de la Casa Națională de  
Pensii Publice (CNPP) pe contributivitate (conform legii) care este mică din  
cauza vechimii reduse, dar în paralel și o pensie militară de la Casa de pensii  
sectorială a Ministerului Apărării Naționale (CPSMApN) de 50% din media  
lunară a ultimului an de armată. Altfel cariera militară devine neatractivă şi  
degeaba se investește în armament modern dacă nu are cine să îl folosească  
eficient, aşa cum se vede acum în Ucraina.  
Pensiile militare din România, deși sunt justificate istoric și biologic  
ca fiind ocupaționale din cauza uzurii fizice și psihologice, sunt clasificate  
ca speciale în contextul legislativ actual, generând controverse. Acestea sunt  
acordate după min. 25 de ani de serviciu, cu o valoare medie de 6000 lei pe  
lună, totalizând 8 mld. lei pe an, deci o mică parte din bugetul anual. Totuși  
UE cere reformarea pensiilor speciale (inclusiv militare) prin PNRR pentru  
a le alinia la contributivitate, dar militarii și Curtea Constituțională (CCR) se  
opun justificat. Iar România nici nu are programe eficiente de reconversie  
profesională, ceea ce limitează opțiunile militarilor după pensionare.  
Apare o contradicție (voită?) între subutilizarea forței de muncă  
autohtonă prin legislația care limitează dreptul la muncă al pensionarilor și  
lipsa forței de muncă (corelată cu șomajul tinerilor și bătrânilor), dar și cu  
imigrația legală și ilegală, justificată oficial prin nevoia de forță de muncă.  
5. Rezerva activă a Armatei Române  
Tânărul pensionar militar, rezervist al armatei, în unele situaţii  
trebuie să aleagă între pensie şi salariu, iar dacă pensia este mai mare  
renunţă la muncă, deşi este capabil. Dar abilităţile lui profesionale şi  
formarea profesională îl fac apt pentru funcţiile civile din armată, care de  
obicei sunt ocupate de tineri şi tinere fără cunoştinţe specifice militare, ci  
doar profesionale civile.  
În opinia noastră, orice militar trecut în rezervă cunoaşte mai bine  
specificul muncii, şi dacă este calificat sau recalificat prin reconversie  
profesională va fi un mai bun decident sau executant în orice funcţie civilă  
81  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
din armată. În plus, se menţine legătura cu organismul militar iar la  
mobilizare este deja încorporat. Aşa că restricţiile impuse pensionarilor  
militari care doresc şi pot să lucreze după pensionare (Legea 329/2009)16,  
mai ales în unităţi militare, unde au potenţial de a ocupa funcţii civile  
datorită calificărilor şi experienţei acumulate, nu au sens. După părerea  
noastră reintroducerea restricţiei de a cumula pensia cu salariul (Legea  
199/2021) sunt contraproductive şi subminează capacitatea armatei, cu sau  
fără intenţie, iar economiile bugetare ar fi anulate de creşterea cheltuielilor  
pentru eficientizarea armatei.  
De altfel CCR a declarat legea ca neconstituţională în 2023,  
argumentând că încalcă dreptul la muncă şi creează discriminări între  
pensionari17. În 2025, aplicarea PNRR a reactualizat discuţiile pe tema  
pensiilor militare şi a cumulului pensie-salariu, pentru sustenabilitate  
fiscală. Prin OUG nr 156/2024 pensionarii militari care lucrează în sectorul  
public ar putea fi obligaţi să aleagă între pensie şi salariu, cu unele excepţii  
pentru funcţii esenţiale sau greu de ocupat, cum sunt funcţiile civile din  
armată unde sunt necesare calificări militare şi experienţă, datorită  
expertizei lor unice. Aceste restricţii penalizează militarii care au contribuit  
la securitatea naţională.  
Presiunea UE pentru reducerea deficitului bugetar al României, de la  
8,5% în 2024 la 7% în 2025, şi reformarea pensiilor speciale (inclusiv a  
celor militare, conform legislaţiei româneşti!) a readus în discuţie cumulul  
pensiei cu salariul, fără a ţine cont de efectele negative ale înlocuirii cu civili  
fără experienţă militară.  
Argumentul că militarii pensionari sunt cei mai calificaţi pentru  
funcţii civile în armată este susţinut de mai multe considerente practice şi  
logistice, în primul rând de calificările şi experienţa militarilor pensionari,  
bărbaţi şi femei. Aceştia au expertiză unică și extinsă în logistică militară,  
medicină militară, construcţii militare, instruirea personalului şi învăţământ  
militar, securitate, managementul crizelor şi operaţiuni strategice, care sunt  
greu de obţinut în sectorul civil. Aceştia pot fi instructori militari şi  
formatori în academiile şi şcolile militare, specialişti în logistică şi  
mentenanţa echipamentelor militare, funcţionari civili în departamente de  
planificare, comunicaţii, resurse umane, asistență medicală, precum şi  
consultanţi în securitate naţională şi gestionarea crizelor. Dar și în alte  
domenii practice, cum sunt gestionarea arhivelor militare, coordonarea  
16  
Legea 329 din 2009 actualizata privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice,  
raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea  
acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional publicata in  
Monitorul Oficial nr. 761 din 9.11.2009, disponibil la https://legeaz.net/legea-329-2009-  
reorganizare-autoritati-institutii-publice, accesat la 14.11. 2025.  
17  
Înalta Curte de Casație și Justiție atacă la CCR legea pensiilor speciale, precum și legea  
prin care este interzis cumulul pensiei cu salariul, disponibil la https://www.-  
monitorulcj.ro/actualitate/111140-legea-pensiilor-speciale-atacata-la-ccr-de-magistrati;  
Pensia și salariul la stat vor putea fi cumulate în continuare, în urma deciziei CCR, prin care  
legea care interzicea cumulul pensie+salariu a fost declarată neconstituțională, accesat la  
15.11. 2025.  
82  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
proiectelor de infrastructură, administrarea resurselor umane, achiziţia de  
materiale şi echipamente etc. Toate acestea necesită cunoştinţe specifice, pe  
care militarii pensionari le posedă datorită formării și experienţei lor  
militare, în forțele terestre, aviație, marina, logistica, ordine publica,  
securitate națională etc. Ca avantaj economic, angajarea militarilor  
pensionari în funcţii civile ar reduce timpul şi costurile de formare pentru  
personal nou şi asigură continuitatea expertizei în armată.  
Motivele biologice pentru pensionarea timpurie, cum sunt uzura  
fizică şi psihologică, după 20-25 de ani de serviciu (deci militari cu vârsta  
de 45 -55 de ani) aceștia pot avea probleme cronice de sănătate, în special  
musculo-scheletice, stres post-traumatic, ale organelor interne, senzoriale  
etc. care justifică dacă nu pensionarea medicală (în cazuri extreme) cel puţin  
pensionarea timpurie. Dar cei mai mulţi, deşi sunt inapţi pentru luptă, sunt  
încă apţi pentru muncă, deci pentru funcţii civile care nu implică efort fizic  
intens şi susţinut, ci cunoștințe specifice.  
România, spre deosebire de SUA şi alte ţări care au programe de  
reconversie profesională, nu are programe eficiente şi face mai dificilă  
reintegrarea militarilor pe piaţa muncii. Deci funcţiile civile din armată ar  
putea fi o soluţie optimă pentru a valorifica experiența militarilor pensionari,  
care ar cumula pensia pentru activitatea trecută cu salariul pentru activitatea  
prestată în prezent, până la vârsta standard de pensionare. Sistemul Național  
de Apărare și Securitate ar beneficia de continuitate, militarii pensionari  
cunosc procedurile şi cultura organizaţională a armatei, reducând erorile şi  
timpul de adaptare pentru funcţiile civile.  
Din punctul de vedere al securităţii, angajarea foştilor militari în  
funcţii civile sensibile din armată minimizează riscurile de securitate  
comparativ cu angajarea civililor fără experienţă militară. În privinţa  
eficienţei, expertiza lor militară poate îmbunătăţi activitatea în domenii ca  
logistica, instruirea, administrarea resurselor etc.  
Chiar dacă se vor aplica aceste restricţii, temporare probabil, sunt  
necesare exceptări pentru militarii pensionari, în special pentru funcţiile  
civile din sistemul militar, dar şi programe de reconversie profesională  
pentru funcţii civile în armată. Noi, autorii acestui articol avem propria  
noastră experiență profesională pozitivă în această direcție.  
Pentru a valorifica calificările şi experienţa militarilor pensionari în  
funcţii civile, fără a compromite sustenabilitatea fiscală cerută de UE, sunt  
necesare măsuri coerente şi logice, cum ar fi:  
reclasificarea oficială a pensiilor militare ca ocupaţionale în  
legislaţia românească (în acord cu ţările NATO şi UE), separat de pensiile  
sopeciale ale magistraţilor şi parlamentarilor (care sunt privilegii);  
exceptarea de la interdicţia cumulului pentru militarii care ocupă  
funcţii civile în unităţi militare: logistică, instruire, administraţie etc.  
programe de reconversie profesională prin cursuri de formare  
pentru militarii pensionari, axate pe competențe civile: management,  
securitate, informatică etc.  
83  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
negocierea României cu Comisia Europeană pentru o abordare mai  
nuanţată  
în  
reforma  
pensiilor  
militare,  
recunoscând  
natura  
lor  
ocupațională, în schimbul altor măsuri de reducere a deficitului bugetar,  
cum ar fi achiziţiile masive din import.  
6. Calculul pensiei militare conform legislației actuale  
Calculul pensiilor militare actuale şi viitoare din România este  
reglementat în principal de Legea nr. 223/2015 şi alte acte normative  
relevante privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările  
ulterioare, inclusiv Legea nr. 282/2023, care ca orice legislaţie importantă  
este acoperită cu un hăţiş de reglementări, în care încercăm să clarificăm  
câteva aspecte, la nivel de septembrie 2025.  
Baza de calcul a pensiei militare este în funcţie de o perioadă de  
referinţă. Începând cu iulie 2024, baza de calcul a pensiei militare de stat a  
fost reprezentată de media soldelor lunare brute realizate la funcţia de bază  
în ultimele 12 luni consecutive de activitate, actualizate cu indicele  
preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie. Baza de  
calcul a pensiei militare creşte progresiv, pentru iulie - decembrie 2024 la 13  
luni, ianuarie - iunie 2025 la 14 luni, iulie - decembrie 2025 la 15 luni  
consecutive şi va continua semestrial cu câte o lună, astfel că în decembrie  
2043 (când vor fi pensionaţi şi actualii militari tineri), baza de calcul va  
ajunge la media 300 de luni, practic întreaga carieră militară de 25 de ani.  
(sindicatuleuropol.ro, snpp.ro, umbrela-strategica.ro.) Dar pentru ca  
scăderea să nu fie semnificativă, se vor actualiza veniturile prin actualizarea  
soldelor brute din perioada aleasă (?!) cu indicele preţurilor de consum  
lunar, pentru a reflecta valoarea reală la data pensionării. (snpp.ro, umbrela-  
strategica.ro).  
Cuantumul pensiei militare se calculează ca procentaj din baza de  
calcul, în funcţie de vechimea efectivă în serviciu, pentru minimum 25 de  
ani din care cel puţin 15 ca militar, 65%, iar pentru fiecare an suplimentar se  
adaugă 1% din cuantumul pensiei, dar pensia netă nu poate depăşi 100% din  
media soldelor lunare nete, corespunzătoare bazei de calcul. (snpp.ro,  
juridice.ro). Pensia netă este plafonată astfel încât să nu depăşească media  
veniturilor nete corespunzătoare soldelor brute din baza de calcul  
(sindicateuropol.ro, juridice.ro). Deci în viitor cea mai mare pensie militară  
va fi cam la media soldelor dintre cel mai mic şi cel mai mare grad al  
militarului respectiv.  
La calculul pensiei se iau în considerare şi sporurile pentru condiţii  
deosebite, speciale şi altele (de ex. participare la război), respectiv 1 an şi 3  
luni, 1 an şi 6 luni şi 2 ani18.  
Vârsta standard de pensionare pentru militari a crescut în prezent la  
60 de ani, cu o vechime efectivă (calendaristică) de min. 25 de ani, din care  
18  
Ce sporuri se iau în calcul la pensie? Cum se iau în calcul, disponibil la www.-  
infopensii.ro › ce-sporuri-se-calculeaza-la-pensie accesat la 16.11. 2025.  
84  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
cel puţin 15 ca militar19, iar începând cu 2031, vârsta standard de pensionare  
va creşte progresiv până la 65 de ani, conform eşalonării prevăzută în Legea  
223/201520. Până în 2035, vechimea minimă pentru pensionare la limita de  
vârsta rămâne de 25 de ani21, după care ar fi posibil să crească.  
Legislaţia prevede mai multe tipuri de pensie militară:  
Pensie de serviciu pentru limită de vârstă, care se acorda tuturor  
celor care îndeplinesc condiţiile minimale prezentate aici;  
Pensie anticipată care poate fi solicitată cu max, 5 ani înainte de  
vârsta standard, dacă sunt îndeplinite condiţiile de vechime;  
Pensie anticipată parţială, care este similară pensiei anticipate,  
dar cu penalizări corespunzătoare la cuantum;  
Pensie de invaliditate se acordă militarilor care îşi pierd  
capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau boli, în timpul  
serviciului militar, chiar dacă nu au legătură cu serviciul, dar cu condiţia  
vechimii minime în armată;  
Pensie de urmaş se acordă urmaşilor militarilor decedaţi în  
condiţii specifice (misiuni sau accidente în timpul serviciului) cu cuantum  
calculat în funcţie de solda de bază a decedatului22.  
Indexarea pensiilor militare aflate în plată se face anual, din oficiu,  
cu rata medie anuală a inflaţiei, comunicată de Institutul Naţional de  
Statistică, de exemplu în 2024, indexarea a fost de 13,8%23. Pentru pensiile  
mai mici pot exista majorări suplimentare, de ex. în 2023, pensiile militare  
sub 10 000 lei au beneficiat de majorări suplimentare de 2,1 - 7,4% în  
funcţie de cuantum24.  
Actualizarea pensiilor militare cu soldele militarilor activi a fost  
prevăzută începând cu 2024, ori de câte ori se majorează solda de grad sau  
de funcţie, pentru a reflecta creşterile salariale din sistem, aplicat prin  
raportare la diferenţa dintre soldele actualizate şi cele din baza de calcul din  
2016. (românia.europlibera.org, legislaţie.just.ro), dar cum se va aplica  
practic?  
19  
M.Ap.N. casa de pensii.mai.gov.ro, umbrela-strategica.ro, disponibil la https://-  
emea.search.yahoo.com/search?ei=UTF-8&p=casapensii.mai.gov.ro%2C+umbrela-  
strategica.ro&fr=crmas, accesat la 18.11. 2025.  
20  
Legea nr. 223 din 24 iulie 2015, privind pensiile militare de stat, disponibil la  
https://casapensii.mai.gov.ro/documente/LEGE%20nr.%20223_2015.pdf, accesat la 21.11.  
2025.  
21 Noua lege a pensiilor. Principalele modificări privind limita de vârstă, stagiul de cotizare  
pentru femei și bărbați, disponibil la https://ziare.com/pensii-romania/stagiu-cotizare-  
limita-de-varsta-femei-barbati, accesat la 22.11. 2025.  
22  
Legea 223/2015, privind pensiile militare de stat, disponibil la https://emea.-  
search.yahoo.com/search?ei=UTF8&p=Legisla%C5%A3ia+prevede+mai+multe+tipuri+de  
+pensie+militar%C4%83&fr=crmas, accesat la 23. 11. 2025.  
23  
Totul despre pensiile românilor: recalculări, indexări, majorări, disponibil la  
https://www.dcbusiness.ro/totul-despre-pensiile-romanilor-recalculari-indexari-  
majorari_672178.html, accesat la 24.11. 2025.  
24 Idem.  
85  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
Impozitarea pensiilor militare se face conform art. 101 din Codul  
Fiscal, cu 10% şi un plafon neimpozabil de 3000 lei25, iar impozitarea  
progresivă din Legea 282/2023 a fost declarată neconstituţională de către  
Curtea Constituţională.  
Comentariu  
Există mai multe aspecte controversate, care vor impune modificări  
ulterioare, în primul rând impactul bugetar şi cerinţele PNRR. Modificările  
aduse pensiilor militare au fost criticate pentru lipsa de claritate şi  
previzibilitate, generând riscuri pentru fondurile europene atrase. Unele  
prevederi au fost considerate neconstituţionale, iar actualizările vor fi  
revizuite de Comisia Europeană, care probabil doreşte să participăm la  
război exclusiv din obligaţie şi nu din interes personal.  
Recalcularea pensiilor militare existente, stabilite înainte de 2016, s-  
a făcut în următoarele 24 de luni de la intrarea în vigoare a Legii 223/2015,  
iar pensiile mai mici din calcul rămân la valoarea iniţială, deci se păstrează  
cuantumul existent. Dar exista numeroase plângeri privind discriminarea şi  
inechităţile între pensionarii militari din perioade diferite, în special din  
cauza diferenţelor la baza de calcul şi a sporurilor incluse. (snpp.ro,  
presamil.ro).  
Recomandările (casadepensii.mai.gov.ro) şi observaţiile rezultate  
privesc transparența şi planificarea, deoarece modificările legislative  
intervin frecvent în România. (metropolitanlife.ro, casadepensii.mai.gov.ro).  
Au impact şi misiunile speciale, participarea la misiuni în zone de conflict  
sau în condiţii speciale influenţează pozitiv cuantumul pensiei prin sporurile  
acordate. (juridice.ro). Dacă pensionarii consideră că drepturile lor nu sunt  
respectate, aceştia pot să conteste, adresându-se instanţelor de contencios  
administrativ pentru revizuirea deciziei de pensionare (presamil.ro).  
În viitor, pensiile militarilor vor fi calculate pe baza unei perioade de  
referinţă care se va extinde treptat la 25 de ani, cu o plafonare la 100% din  
media veniturilor nete şi o indexare automată cu rata inflaţiei. Vârsta de  
pensionare va creşte la 65 de ani până în 2035, iar actualizările vor fi  
corelate cu majorarea soldelor militarilor activi.  
Este important ca militarii să fie bine informaţi şi să urmărească  
modificările legislative, deoarece sistemul este complex şi schimbat  
frecvent, inclusiv prin consultarea Caselor sectoriale de pensii militare şi a  
platformelor oficiale. (gov.ro, lege5.ro).  
Pensiile militare din România, considerate în realitate ca  
ocupaţionale din cauza uzurii fizice şi psihologice a profesiei, sunt  
clasificate ca speciale în contextul legislativ actual, generând controverse şi  
tensiuni, între recunoaşterea meritelor militarilor şi cererea de echitate  
socială. Oricum modificările legislative nu se pot aplica retroactiv, iar  
drepturile dobândite legal nu pot fi anulate.  
25  
Concluzia CCR privind impozitarea pensiilor speciale și militare, disponibil la https://-  
www.dcbusiness.ro/concluzia-ccr-privind-impozitarea-pensiilor-speciale-si-militare_-  
672136.html#google_vignette, accesat la 26.11. 2025.  
86  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
Interdicţia cumulului pensiei cu salariul, aplicată în trecut şi  
rediscutată în 2025, descurajează militarii pensionari să ocupe funcţii civile  
în armată, deşi aceştia sunt cei mai calificaţi datorită experienţei lor militare  
în logistică, instruire, securitate etc. Militarii pensionaţi ar trebui să fie  
valorificaţi în funcţii civile pentru nevoia de continuitate şi expertiză  
militară, dar se loveşte de presiuni din partea UE pentru sustenabilitate  
fiscală şi de lipsa programelor de reconversie profesională.  
Exceptarea de la interdicţie şi programele de reconversie  
profesională ar putea răspunde atât nevoilor armatei şi militarilor, cât şi  
cerinţelor UE.  
Pe baza argumentelor biologice, istorice, economice, financiare,  
legislative și militare prezentate, se poate acționa legal pentru optimizarea  
acestui domeniu important, dar controversat al încheierii carierei militare  
active, dar și al rezervei armatei. Poate că ar trebui să se afle cine se opune  
acordării drepturilor militarilor.  
Concluzii  
Cariera militară nu mai are aura de eroism dobândită în Antichitate,  
în Evul Mediu şi în Epoca Modernă, a devenit o profesie ca oricare alta,  
care acum nu mai merită recunoaştere prin salarizare şi la pensionare, aşa  
cum au magistraţii, politicienii sau alţi privilegiaţi ai perioadei.  
Situaţia este paradoxală în aceste vremuri când războiul este peste  
tot, inclusiv în vecinătate şi se fac pregătiri militare intense, iar practica  
arată că tehnica militară, oricât ar fi de modernă, nu face faţă fără factorul  
uman, care trebuie să fie atras şi menţinut în cariera militară şi recompensat  
corespunzător la terminarea acesteia, altfel cariera militară nu va mai fi  
atractivă.  
BIBLIOGRAFIE  
Surse oficiale  
Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice,  
raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și  
respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana și Fondul  
Monetar Internațional  
Legea nr. 223 din 24 iulie 2015, privind pensiile militare de stat, emitent  
Parlamentul României, publicat în Monitorul Oficial nr. 556 din 27  
iulie 2015.  
Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023, privind sistemul public de pensii,  
Publicat în Monitorul oficial nr. 1089 din 4 decembrie 2023  
Decizia CCR nr. 45/2025 (24 februarie 2025) privind interpretarea art. 109  
din Legea 223/2015 (Monitorul Oficial nr. 557/2025).  
Raport anual INS 2023 privind pensiile (Institutul Național de Statistică,  
secțiunea "Asigurări sociale").  
87  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
Comunicate CNPP 2025: Date despre beneficiari și valori medii (cnpp.ro,  
iunie 2025).  
Ordonanța de Urgență nr. 12/2025 (13 martie 2025) privind sprijinul  
financiar pentru pensionari (Monitorul Oficial).  
Proiectul de Lege PLx 540/2024 pentru actualizarea cuantumului pensiilor  
militare  
(dezbatere  
Camera  
Deputaților,  
octombrie  
2024;  
huhurez.com pentru analize).  
Surse de autor  
Viorel Ordeanu, ,, Retirement and Modern Demography” OAJ Gerontologi  
& Geriatric Med, 2025  
Mirela Mustață, ,,Speranța de viață și durata de viață de-a lungul istoriei”,  
eAsistent.ro, disponibil la https://www.easistent.ro/?p=7840  
ZIA A., Regulile Conclavului pentru alegerea unui nou papă. De la "Extra  
omnes" la fum alb, disponibil la https://ziare com/reguli-  
conclav/regulile-conclavului-pentru-alegerea-unui-nou-papa-  
1936799  
POP, C., Situația demografică în România: impactul asupra structurii  
populației în 2024, disponibil lahttps://www.msnews.ro/situatia-  
demografica-in-romania-impactul-asupra-structurii-populatiei-in-  
2024  
Surse Web  
Viaţa Medicală, disonibil la https://www.viata-medicala.ro>dosar ;  
România are a treia cea mai mică speranță de viață din UE, disponibil la  
https://www.digi24.ro/stiri/romania-are-a-treia-cea-mai-mica-speranta-  
de-viata-din-ue-cati-ani-traieste-in-medie-un-roman-2782739  
stirileprotv.ro/ştiri/actualitate/ imbatranirea-populatiei;  
https://wwwnn.ro>blog>ghid-financiar>cum influenţează vârsta pensionarea ;  
Contributors 23 mar 2023 https://www.contributors.ro>argumentul-demografic;  
Cum a fost inventată pensia. Cine au fost primii români care au beneficiat de  
pensie,  
disponibil  
lahttps://playtech.ro/2024/cum-a-fost-inventata-  
pensia-cine-au-fost-primii-romani-care-au-beneficiat-de-pensie;  
Comisia Europeană a inițiat suspendarea unei părți din plata celei de-a treia  
tranșe a PNRR către România, în valoare de 2 miliarde de euro.  
disponibil  
la  
https://www.mediafax.ro/economic/romania-pierde-2-  
miliarde-de-euro-din-pnrr-din-cauza-pensiilor-speciale;  
Înalta Curte de Casație și Justiție atacă la CCR legea pensiilor speciale, precum și  
legea prin care este interzis cumulul pensiei cu salariul, disponibil la  
https://www.monitorulcj.ro/actualitate/111140-legea-pensiilor-speciale-  
atacata-la-ccr-de-magistrati; Pensia și salariul la stat vor putea fi  
cumulate în continuare, în urma deciziei CCR, prin care legea care  
interzicea cumulul pensie+salariu a fost declarată neconstituțională;  
Ce sporuri se iau în calcul la pensie? Cum se iau în calcul, disponibil la  
www.infopensii.ro › ce-sporuri-se-calculeaza-la-pensie;  
88  
Revista de Ştiinţe Militare 1/2026  
M.Ap.N. casa de pensii.mai.gov.ro, umbrela-strategica.ro, disponibil la  
https://emea.search. yahoo.com search?ei=UTF8&p=casapensii.mai.-  
gov.ro%2C+umbrelastrategica.ro&fr=crmas;  
Noua lege a pensiilor. Principalele modificări privind limita de vârstă, stagiul de  
cotizare pentru femei și bărbați, disponibil la https://ziare.com/pensii-  
romania/stagiu-cotizare-limita-de-varsta-femei-barbati;  
Totul despre pensiile românilor: recalculări, indexări, majorări, disponibil la  
https://www.dcbusiness.ro/totul-despre-pensiile-romanilor-recalculari-  
indexari majorari_672178.html;  
Concluzia CCR privind impozitarea pensiilor speciale și militare, disponibil  
https://www.dcbusiness ro/concluzia-ccr-privind-impozitarea-pensiilor-  
speciale-si militare_672136. Htm l#google. Vignette;  
Military Compensation Website (defense.gov, 2025). NDAA Fiscal Year 2016  
(Blended Retirement System). Articole: Military.com (2024-10-11;  
2025-03-06); VA Claims Insider (2024-09-15); MOAA (2024-12-29);  
Reuters (2025-05-07: Europe's military pensions); ESPN Flash Report 2015/34  
(Reform of military pensions in Romania); GAO Report (U.S. Military  
Retirement System Comparison);  
Playtech, disponibil la ttps://playtech.ro/2025/cat-castiga-la-pensie-un-colonel-  
mai-un-ofiter-sau-un-subofiter-in-2025/;  
HR România, disponibil la https://hr-romania.ro/calculator-pensie-militara-2025/;  
Banii Noștri, Calculator pensii militare, disponibil la https://www.-  
baniinostri.ro/calculator-pensie-militara-2025/care analizează legislația  
și calculele pensiilor militare în 2025;  
89