94

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

DRONELE RĂTĂCITE ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ

STRAY DRONES AND NATIONAL SECURITY

Colonel (rtr.) prof. univ. dr. Benoni ANDRONIC^

(Academy of Romanian Scientists, 3 Ilfov, 050044, Bucharest, Romania,

email: secretariat@aosr.ro)

Colonel (rtr.) prof. univ. dr. Viorel ORDEANU^

Rezumat: Printre evenimentele militare cu impact asupra opiniei publice

româneşti au fost şi atacurile cu drone de pe teritoriul naţional: o dronă aeriană a

căzut şi a explodat pe terasa unui bloc din Galaţi, cauzând victime și pagube

materiale, iar o dronă navală a intrat în Portul Constanța şi a explodat în

apropierea terminalului petrolier. A fost suficient pentru a isteriza populaţia, presa

şi mai ales politicienii.

Noi credem că va trebuie continuată și aprofundată investigarea obiectivă a

acestor incidente, pe scenarii și ipoteze (ca în criminalistică) pentru lecții învățate

pentru protecția populației și a țării, în prezent și în viitor.

Cuvinte cheie: apărare națională, drone aeriene, drone navale, pagube

colaterale, victime, război hibrid, politică internațională.

Abstract: Among the military events that have influenced Romanian public

opinion were the drone attacks on national territory: an aerial drone crashed and

exploded on the terrace of an apartment building in Galați, causing casualties and

property damage, and a naval drone entered the Port of Constanța and exploded

near the oil terminal. This was enough to cause panic among the population, the

media, and especially politicians.

We believe that the objective investigation of these incidents must be

continued and deepened, based on scenarios and hypotheses (as in criminalistics),

to draw lessons for the protection of the population and the country, both now and

in the future.

Keywords: national defense, aerial drones, naval drones, collateral damage,

casualties, hybrid warfare, international politics.

Introducere

Deşi această primăvară a fost ceva mai răcoroasă (agronomii spun că

trufandalele au fost întârziate cu cel puţin două săptămâni din cauza

frigului), nu a fost lipsită de evenimente „fierbinţi”, politica internă, cea

internaţională, atacuri, lupte, războaie nedeclarate dar reale etc.

Printre evenimentele militare cu impact asupra opiniei publice

româneşti au fost şi aşa-zisele atacuri cu drone de pe teritoriul naţional. La

 Profesor consultant la Universitatea Naţională de Apărare ,,Carol I”, membru

corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

 Cercetător ştiinţific gr.1, în Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare, Doctor în

medicină, Profesor la Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti.

95

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

28 mai, acest an, o dronă aeriană a căzut şi a explodat pe terasa unui bloc

din Galaţi, iar pe 5 iunie o dronă navală a intrat în Portul Constanța şi a

explodat în apropierea terminalului petrolier. A fost suficient pentru a

isteriza populaţia, presa şi mai ales politicienii. Oare ce va mai urma?!

Aceste incidente trebuie să fie analizate obiectiv pentru a optimiza

protecția forțelor armate și a populației față de noile amenințări.

1. Necesitatea analizei obiective

Dar cum niciodată dracul nu e chiar atât de negru pe cât pare, trebuie

să analizăm realist situaţia şi să tragem nişte concluzii, ceva lecţii observate

şi, dacă se poate, lecţii învăţate, pentru a fi feriţi pe viitor de evenimente

similare sau mai serioase.

Structurile de forţă româneşti au demonstrat practic ca nu pot

întotdeauna să protejeze ţara şi populaţia. În Regat existaseră partide-spion ale

URSS şi ale Germaniei (cum ştim de la Istorie), în Republica Populară au

existat partizani în munţi şi spioni-sabotori occidentali (cum ne povesteşte şi

istoricul Neagu Djuvara, participant direct la aceste operaţiuni¹), în Republica

Socialistă au acţionat şi agenţi URSS (cum ştiu şi cei care au trăit Revoluţia

Română). În România (democrată, unii îi spun numai postcomunistă, deşi

fusese doar socialistă), avem o situaţie complexă, în pofida faptului că suntem

membrii NATO şi ai UE, ne confruntăm cu situaţii potenţial periculoase,

chiar în (sau cu) ţările vecine.

Există un război îngheţat în Republica Moldova pentru Transnistria,

un altul în Republica Sârbă pentru Kosovo, precum şi un război adevărat

(deşi nedeclarat ca atare) în Ucraina şi pe Marea Neagră. Şi cum se spune în

popor, ,,când se bat caii, câinii mai încasează câte o copită”, sau cum

spunem oficial, se produc ,,daune colaterale” şi foc prietenesc (dar care

cauzează victime şi pierderi materiale). Paradoxal în această situaţie,

România are efectivele militare reduse la o treime, a desfiinţat serviciul

militar obligatoriu, a casat armamentul învechit înainte de a-l înlocui

complet cu altul nou, a redus drastic capacitatea proprie de producţie

militară (din exportator de vehicule de luptă, arme şi muniţii a ajuns

importator) etc.

În acest context, nefavorabil apărării naţionale, au început să apară

mici, dar multe, incidente: căderi de drone rătăcite şi de fragmente de

aeronave fără pilot, unele lovite de apărarea antiaeriană ucraineană, iar pe

mare avem (din nou) mine marine plutitoare şi (mai nou) drone maritime

fără echipaj, care explodează în apele noastre teritoriale.

Până acum, norocul a fost, ca de obicei, de partea noastră, şi avem

doar un minimum de victime şi de pierderi materiale. Dar Instituţiile de

forţă îşi pasează responsabilitatea, şi implicit vinovăţia, fiind mai comod (şi

mai ieftin) decât să ia măsuri adecvate pentru protejarea ţării şi a populaţiei.

Ca întotdeauna, în teorie stăm bine, dar în practică miniștrii habarnişti se

joacă pueril de-a „cine zice ăla e!” Aşa că încearcă să ne ducă cu preşul

1 Neagu Djuvara, Între Orient și Occident, Ediția a IX, Editura Humanitas S.A, București,

2023, p. 187.

96

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

pentru ca problemele să fie amânate și rezolvate democratic de următorul

guvern (sau regim). Deci probabil că nu se va rezolva nici repede, nici bine,

ca de obicei.

Dacă adunăm, filtrăm şi interpretăm logic informaţiile publice

existente despre incidentele de pe teritoriul naţional, cauzate de războiul din

vecini, se formează un puzzle. Deşi toate informaţiile legate de orice război

sunt secrete (ceea ce se publică oficial fiind doar propagandă de război),

cine ar vrea să afle situaţia reală se poate apropia de adevăr. Dacă se pun cap

la cap toate informaţiile publice, nesecrete, la care are acces (presa scrisă şi

audio-vizuală şi orice alte surse) poate să îşi formeze o imagine realistă a

situaţiei, pentru a reacţiona adecvat şi a nu se lăsa pradă panicii colective

(aşa cum am văzut că se mai întâmplă uneori).

Aceasta este o formă de Intelligence (nu este vorba de spionaj, ci de

interpretarea inteligentă a datelor cunoscute indiferent de sursă), dar bazat

aici doar pe surse deschise OSINT (Open Source Intelligence), adică din

datele nesecrete cunoscute de public, dar pe care majoritatea nu are răbdarea

sau capacitatea de a le procesa realist, prin gândirea proprie. Şi de aici pot să

apară zvonuri, exagerări, panică şi decizii eronate (aşa cum ştim deja).

Este necesar deci să privim cât mai obiectiv orice eveniment, incident,

accident sau atac, pentru a înţelege cauzele şi urmările, pentru a preveni pe

viitor riscurile şi ameninţările la adresa ţării şi a populaţiei.

2. Incidente cu drone aeriene în România

,,Marele salt înainte” al războiului postmodern este folosirea pe scară

largă a roboţilor. În Primul Război Mondial (RM1) germanii au folosit

avioane fără pilot, teleghidate prin radio. În Al Doilea Război Mondial

(RM2) au folosit rachete aer-navă teleghidate şi mini-tancuri Goliat

explozive, fără echipaj, dirijate contra tancurilor grele inamice, iar japonezii

au folosit avioane kamikaze cu exploziv, pilotate până în apropierea navei-

țintă după care pilotul bloca direcţia şi părăsea avionul (dar în realitate

perfecţionismul japonez făcea că pilotul să dirijeze avionul până la impact!).

În timpul Războiului Rece instrucţia antiaeriană începuse să se facă nu

numai cu manşa remorcată de avion, ci şi cu aeromodele teleghidate

(începând din 1980 și la Poligonul Artileriei Antiaeriene de la Capul Midia).

Au apărut rachete teleghidate prin fir, radio sau autoghidate radar sau

infraroşu etc. inclusiv cele fabricate în România, la Ploiești.

După intrarea în NATO şi Armata Română a utilizat mai multe

prototipuri de aeromodele militare/drone zburătoare, de la Agenţia de

Cercetare pentru Tehnica şi Tehnologie Militară (ACTTM), Academia

Tehnică Militară (ATM), Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare

(CCSMM) etc., care au fost prezentate şi în expoziţii militare şi a achiziţionat

drone militare americane de diferite tipuri.

Utilizarea masivă a diferitelor tipuri de drone aeriene în război a

început în Orientul Mijlociu, fiind iniţial un fel de avioane fără pilot. În

actualul război multi-domeniu din Ucraina, rolul, diversitatea şi cantitatea de

drone aeriene utilizate de ucrainieni şi de ruşi pe câmpul de luptă a schimbat

97

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

treptat tactica, operaţiunile şi strategia, acesta putând fi considerat ca primul

război postmodern. Dronele aeriene au preluat la un nou nivel toate rolurile

aviaţiei moderne, cu costuri financiare, umane şi materiale mult mai mici,

fiind complementare aviaţiei militare.

Ucrainienii, sprijiniţi în principal de Turcia, SUA, Marea Britanie,

Franţa şi Germania au dezvoltat o industrie de drone (fabricare şi

militarizare) extraordinară, iar ruşii, sprijiniţi de Iran, R.P.Chineză şi

R.P.D.Coreeana au încercat să fie la egalitate. În total fiecare parte a folosit

cca 1 milion de drone diferite, marea majoritate fiind drone kamikaze de

unică folosinţă, care explodează la impact (ca un fel de proiectil dirijat).

Ca urmare a utilizării pe scară largă în războiul ruso-ucrainian,

inclusiv pentru bombardarea porturilor dunărene de pe Braţul Chilia, foste

româneşti (Reni, Izmail, Chilia, Vâlcov), unele drone ruseşti au deviat de la

traseu şi au ratat ţinta, căzând dincolo de graniţă, deci în România. Până

acum au fost raportate zeci de evenimente, cu drone sau fragmente de drone

(distruse în aer de apărarea antiaeriană ucraineană) care au căzut în

majoritate în judeţele Tulcea şi Galaţi, plus cele din Republica Moldova.

Altele care au căzut în Marea Neagră au ajuns pe litoral în judeţele Tulcea şi

Constanța ori în Bulgaria, şi au fost distruse de pirotehnişti.

În general au fost incidente minore, constatate post factum şi investigate

de autorităţile militare. Încă nu au fost semnalate căderi de rachete, cum au

fost în Polonia, cu racheta AA ucraineană (de fabricație rusească) neexplodată

în aer, care a căzut, a explodat şi a omorât două persoane şi a cauzat pagube

materiale². Sau racheta aer-aer americană trasă de un avion polonez pentru

apărare AA care vâna drone, dar a lovit o casă poloneză, fără victime. Mai

multe drone ruseşti sau ucrainiene au ajuns din greşeală în Polonia sau în

Ţările Baltice, recent un avion F-16 românesc, care făcea poliție aeriană a

doborât o dronă ucrainiană rătăcită în Estonia³.

Deşi se ceruse neoficial ca aviaţia română să doboare drone ruseşti în

zona de graniţă, armata română nu s-a implicat deoarece asta ar fi însemnat

participare directă la război. Iar pe teritoriul naţional, unde avem dreptul

legal să doborâm orice ţintă aeriană potenţial periculoasă, nu s-a intervenit

cu aviaţia de vânătoare sau cu artileria AA din cauza riscului de a lovi din

greşeală populaţia proprie. Trebuie amintit că la atacul japonez de la Pearl

2 Dan Istrate, ,,S-a aflat adevărul despre racheta căzută în Polonia: Rusia este vinovată! -

Rezultatul complet al anchetei”, disponibil la https://www.realitatea.net/stiri/actual/sa-aflat-

adevarul-despre-racheta-cazuta-in-polonia-rusia-este-vinovata-rezultatul-complet-al-

anchetei_6381b3129edef42f8626f0d2, accesat la 02.07. 2026.

3 Ana Teșca, Adevarul-despre-racheta-cazuta-in-Polonia, disponibil la https://www.-

realitatea.net/stiri/actual/sa-aflat-adevarul-despre-racheta-cazuta-in-polonia-rusia-este-

vinovata-rezultatul-complet-al-anchetei_6381b3129edef42f8626f0d2 în, ,,Pilotul român

care a doborât cu un F-16 o dronă în Estonia explică ce a fost diferit în cazul de la Galați”;

George Sârbu, ,,Un avion românesc a doborât o dronă în Estonia / Primele detalii și reacții

din România”, Hotnews, disponibil la https://hotnews.ro/pilotul-roman-care-a-doborat-cu-

un-f-16-o-drona-in-estonia-explica-ce-a-fost-diferit-in-cazul-de-la-galati-2260225;

https://hotnews.ro/un-avion-nato-a-doborat-o-drona-in-estonia-spatiul-aerian-al-tarilor-

baltice-este-protejat-acum-de-franta-si-romania-2250045, accesat la 05. 07. 2026.

98

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Harbour din 1941, în afară de victimele militare din port (3602 americani și

65 de japonezi) au fost și 92 de victime civile americane, din oraș, pe care

japonezii nu il atacaseră⁴. Acestea fuseseră lovite neintenţionat de artileria

AA americană, cu schije şi priectile neexplodate în aer, care au căzut ca o

ploaie în oraş. Rezultă că în orice situaţie de alarmă aeriană populaţia

trebuie să se adăpostească, chiar şi improvizat.

Până acum, bilanţul general al incidentelor cu drone aeriene folosite în

războiul ruso-ucrainian (2022-2026) este că din cele peste 70 de atacuri

ruseşti multiple din proximitatea României s-au înregistrat 21 de pătrunderi

individuale în spaţiul aerian românesc (deasupra uscatului sau apei), cu 41

de cazuri în care fragmente de drone au căzut pe teritoriul nostru⁵. Acestea

includ atât drone care au intrat efectiv în spaţiul aerian pentru scurt timp

(traversare), cât şi drone căzute în România, și mai ales resturi provenite din

drone care atacau porturile ucrainiene Reni şi Izmail, afectate de apărarea

AA ucrainiană. Situaţia din prima parte a anului curent este de 15 drone

ruseşti, dintre care 3 aveau încărcătură explozivă, celelalte fiind probabil

momeli pentru saturarea apărării AA⁶.

Dar până în iulie deja erau peste 50, plus alte 3 care au fost doborâte

de aviația de vânătoare românească (însă racheta aer-aer folosită costă de 13

ori mai mult decât această țintă).

Exemple: în perioada 2023-2026 au căzut în judeţul Tulcea multiple

fragmente de drone în apropierea satelor de pe malul braţelor Dunării şi

judeţul Galaţi. Bilanţul incidentelor cu drone aeriene în România arata o

escaladare, de la epave izolate în 2022 la zeci de pătrunderi şi căderi de

drone sau fragmente în 2023-2026, culminând cu cele 15 drone intrate până

acum în anul curent, unele având încărcătura explozivă, deci ne confruntăm

cu o ameninţare aeriană persistentă ca urmare a atacurilor ruseşti asupra

infrastructurii ucrainiene de la Dunăre⁷.

Până acum, în România, cele mai critice situaţii au fost cauzate de

drone aeriene ruseşti la Galaţi. Prima, la 4 ani de la începerea războiului din

Ucraina, a fost o dronă rusească Geran-2, dintr-un grup care ataca în noaptea

de 15 octombrie 2023, portul Reni. Dar a căzut dincoace de graniţă, într-o

4 Pearl Harbor attack Japanese-United States history, disponibil la https://www.-

britannica.com/event/World-War-II/The-evacuation-from-Dunkirk, accesat la 06.07. 2026.

5 Alina Mihai, EXCLUSIV | Ministerul Apărării: 30 de pătrunderi ale dronelor rusești în

spațiul aerian românesc de la începutul războiului, dintre care jumătate doar în primele luni

ale anului 2026/România caută urgent sisteme anti-dronă, disponibil la https://www.-

g4media.ro/exclusiv-ministerul-apararii-30-de-patrunderi-ale-dronelor-rusesti-in-spatiul-

aerian-romanesc-de-la-inceputul-razboiului-dintre-care-jumatate-doar-in-primele-luni-ale-

anului-2026-romania-cauta-u.html, accesat la 09.07. 2026.

6 Nicoleta Borzea, Ministrul Apărării Radu Miruță, 14 drone rusești au intrat în România de

la începutul anului. Trei ar fi avut încărcătură explozivă, disponibil la https://www.-

constantatv.ro/2026/05/12/14drone-rusesti-au-intrat-in-romania/#utm_source.com, accesat

la 12.07. 2026.

7 Articol, Fragmente de dronă, descoperite în judeţul Tulcea. O echipă mixtă MApN, SRI şi

Poliţia de Frontieră verifică zona, disponibil la ttps://www.digifm.ro/stiri/fragmente-de-

drona-descoperite-in-judetul-tulcea-o-echipa-mixta-mapn-sri-si-politia-de-frontiera-

verifica-zona-294039, accesat la 15.07. 2026.

99

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

gospodărie din nordul municipiului Galaţi, fără să explodeze. Nu au fost

victime sau pagube, dar 500 de persoane au fost evacuate preventiv, iar

drona a fost expertizată şi detonată controlat, pe câmp. Atacul declanşase

alarma aeriană în România, apărarea AA era în poziţie de tragere, doua

aeronave Eurofighter Typhoon aliate au decolat de la Baza aeriană Feteşti.

Drona a parcurs cca 15 km prin spaţiul românesc, timp de 4 minute şi s-a

prăbuşit, fiind probabil defectă sau avariată de apărarea Ucrainei. În acelaşi

timp, o altă dronă a căzut în judeţul Tulcea, pe terenul unei ferme din satul

Văcăreni, iar fragmentele au fost ridicate pentru expertiza militară. La 25

aprilie 2026, o altă dronă a căzut la Bariera Traian, la sud de municipiul

Galaţi, fără explozie şi fără victime, dar a dărâmat un stâlp de electricitate

(prin impact cinetic) şi s-au luat măsurile corespunzătoare⁸. Pentru cine

încearcă să se documenteze mai exact, trebuie semnalată lipsa de precizie a

informaţiilor şi a datelor publicate (cu sau fără intenție?), inclusiv cele

bazate pe Inteligența Artificială, care numai inteligentă nu pare a fi.

Cel mai grav incident a fost în noaptea de 28/29 mai 2026 (joi spre

vineri) în cadrul atacului rusesc asupra porturilor ucrainiene Reni şi Izmail,

de pe Braţul Chilia, cu 50 de drone kamikaze. La ora 01.46 drona este

detectată pe radar la 19 km est de Reni, la 01.52 intra în spaţiul aerian al

României, se emite alarma aeriană şi se transmit mesaje RO-Alert pentru

judeţele Tulcea, Galaţi şi Brăila. Anterior decolaseră două avioane F-16 şi

un elicopter IAR-330 SOCAT de la Baza 86 Feteşti, cu autorizare de

angajare (aprobare pentru tragere), dar acestea nu aveau poziţie favorabilă

pentru tragere.

La ora 01.56 o dronă Geran-2 loveşte oblic terasa unui bloc cu 10

etaje de pe strada Brăilei din Galaţi, iar încărcătura explodează la impact, iar

la ora 02.00 se semnalează un incendiu la etajul 10, două persoane sunt

rănite uşor şi transportate la spital pentru îngrijiri, iar 70 de locuitori din

bloc sunt evacuaţi. Intervenţia de urgenţă a fost promptă: la ora 01.59 este

apelat serviciul 112, la 02.02 MAI iniţiază procedurile de intervenţie, la

02.07 primele echipaje ajung la faţa locului (pompieri, ambulanţe, jandarmi,

poliţie) iar la 02.33 incendiul este lichidat⁹.

Dimineața la ora 07.30 preşedintele Ucrainei anunţă public că o dronă

rusească a lovit Galaţiul. Se pare că autoritățile ucrainiene erau mai bine și

mai repede informate despre ce se întâmplă în România, decât autoritățile

românești. Tot vineri 29 mai, la ora 08.15 se publică un video cu momentul

exploziei din Galaţi, pecum şi un interviu cu un colonel de antiaeriană, care

8 Ramona Ciobanu, Autorităţile au evacuat 220 de localnici din zona Bariera Traian de la

marginea muncipiului Galați, Sute de locuitori, evacuați - HotNews.ro, disponibil la

https://uk.images.search.yahoo.com/search/images, accesat la 18.07. 2026.

9 Daniel Dancea, Despre drona prăbușită la Galați: „Este cel mai grav incident pentru o țară

NATO, un eșec de proporții al României”, disponibil la https://www.libertatea.ro/-

stiri/mihai-murariu-lector-stiintele-guvernarii-drona-prabusita-galati-cel-mai-grav-incident-

tara-nato, accesat la 22.07. 2026.

100

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

a explicat de ce nu a doborât Ministerul Apărării Naționale(MApN.) drona

care a lovit blocul din Galaţi¹⁰.

Reacţia autorităţilor române a fost rapidă: în dimineaţa zilei de 29 mai,

MApN afirma că drona este rusească, că nu a existat oportunitatea de a fi

doborâtă, este convocat CSAT pentru analizarea situaţiei şi posibila

invocare a Art. 4 NATO, iar pe 31 mai, raportul tehnic confirma că drona

este Geran-2 de fabricaţie rusească¹¹. NATO transmite „solidaritate

absolută”, da-r fără să activeze Art 4, iar România expulzează consulul rus

de la Constanța şi închide consulatul sub suspiciunea de spionaj.

Asiguratorii averizează, după incidentul din Galaţi că pagubele provocate de

război nu sunt acoperite de poliţele obişnuite (obligatorii) dar autorităţile

locale au promis acoperirea cheltuielilor de reparaţii¹².

Ministrul de Externe român a prezentat în Consiliul de Securitate ONU

poziția oficială a Statului Român, privind incidentul cu drona rusească Gera-2

explodată la Galați, şi a făcut declaraţii dure, dar fără referire la

intenționalitate. Însă Rusia a negat, (ca de obicei), iar presa pro-rusă a acuzat-

o că minte, pentru că România nu are dovezi privind originea dronei (?!). UE

a susţinut energic poziţia românească, acuzând Rusia, pe care o consideră

vinovată pentru toate urmările războiului declanșat de ea.

Evaluarea oficială a MApN, confirmată public, este că cea mai

plauzibilă explicaţie tehnică pentru drona rusească prăbuşită la Galaţi este că

ar fi fost lovită cinetic de apărarea antiaeriană ucrainiană (gloanțe, schije,

aeronava) ceea ce i-a afectat traiectoria şi a făcut-o să zboare necontrolat şi să

cadă pe teritoriul României. Drona avea urme clare de impact, fusese lovită

de antiaeriană, nu există indicii că ar fi fost lansată intenționat către România,

fiind probabil avariată în spaţiul aerian al Ucrainei şi a căzut la Galați, iar

explozia a fost de mică intensitate. Dronele ruseşti nu sunt destinate

României, ci porturilor ucrainiene de la Marea Neagră (Odesa) şi Dunăre

(Reni și Izmail), iar unele dintre ele, avariate de apărarea AA se defectează, se

pierde controlul şi se prăbuşesc pe sol sau în apă, ori ajung pe teritoriul

României.

Şi NATO susține că nu există indicii că Rusia vizează România,

dronele ajung doar accidental aici, noi nefiind parte a conflictului, deci

incidentele sunt consecinţe colaterale ale luptei intense din sudul Ucrainai.

10 Ioana Ion, Prima reacție a Armatei după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați, a

explodat și a provocat un incendiu: Prima reacție a Armatei după ce o dronă s-a prăbușit pe

un bloc din Galați, a explodat și a provocat un incendiu, disponibil lahttps://-

www.libertatea.ro/stiri/prima-reactie-mapn-drona-prabusita-bloc-galati-explozie-incendiu

5757449?utm_source, accesat la 23.07. 2026.

11 Articolul HotNews din 31 mai 2026 (care citează direct raportul tehnic al MApN)

confirmă: drona căzută în România este Geran‑2 de fabricație rusească, MApN declarase

încă din 29 mai că drona este rusească, nu a existat oportunitatea de doborâre, președintele

a convocat CSAT pentru analizarea situației și discutarea opțiunii Art. 4 NATO, accesat la

23.07. 2026.

12 Idem.

101

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Dronele ruseşti cad în România din cauza proximităţii geografice şi a

interceptărilor ucrainiene, nu pentru că România ar fi o ţintă¹³.

Incidentul este semnificativ, fiind primul în care o dronă rusească

provoacă victime pe teritoriul unui stat NATO (anterior fuseseră victime în

Polonia, dar cauzate de o rachetă AA rusească lansată de apărarea ucrainiană

şi scăpată de sub control). Se poate considera că ar fi „cel mai grav incident

militar din România după Al Doilea Război Nondial (RM 2)”¹⁴ şi a generat

critici privind reacţia autorităţilor şi necesitatea unui scut antidronă în estul

ţării, ca parte a Zidului antidronă cerut de preşedinta Comisiei UE. Dar

rămâne nerezolvată problema apărării de roiuri de drone (zeci, sute sau mii)

eventual combinate cu rachete balistice, de croazieră sau hipersonice și

bombe cu planare (așa cum se vede în Ucraina).

Analiza militară a incidentului se focalizează pe cele 4 minute critice în

care drona a zburat în spaţiul aerian românesc.

Primul minut: detectarea şi clasificarea ţintei. Radarul românesc

detectează drona la 19 km est de Reni, viteza 150-180 km/h, altitudine 50-

150 m, semnătura radar foarte slabă, ca de pasăre mare, dar radarul este

pentru avioane şi rachete, nu pentru aeronave mici, lente, care zboară foarte

jos, iar operatorii radar trebuie să decidă în 30-40 de secunde dacă este o

pasăre, o dronă ucrainiană sau rusească ori un artefact radar. Deci

clasificarea întârzie şi nu se poate autoriza focul.

Minutul al doilea: intrarea în spaţiul românesc şi lipsa ferestrei de

angajare, distanța fiind de 12 km, iar timpul de 4 minute până la explozie.

Timpul nu a permis angajarea ţintei aeriene pe baza celor 3 condiţii

obligatorii: identificarea pozitivă (să ştii sigur ce este), fereastra de angajare

sigură (să nu existe riscul de a lovi civili ca victime colaterale), existenţa

unui sistem AA disponibil în poziţie optimă. În realitate, avioanele de

vânătoare erau prea departe, elicopterul nu avea linie de tragere sigură,

artileria AA este fixă şi nu acoperă oraşul, iar la Galaţi nu există sisteme

antidronă, de exemplu C-RAM (radar mobil cu tun Gatling de 20 mm).

Minutul al treilea: drona coboară şi mai mult şi intră în zona urbană,

probabil prin eroare de navigaţie, pierderea semnalului GPS sau avarie

cauzată de apărarea AA ucrainiană. În mediul urban, nu se trage cu rachete

13 Ian Casey, Alex Boyd, Romania becomes second Nato country to report Russian drone in

its airspace, BBC, disponibil la https://www.bbc.com/news/articles/c80g7g5rmlno, accesat

la 24.07. 2026.

Oana Ţoiu, Obiectivele României la ONU au fost axate în primul rând pe siguranţa

cetăţenilor noştri / România a prezentat la Consiliul de Securitate preocupările privind

intrarea în spaţiul aerian a unor drone, disponibil la https://www.news.ro/politic-

extern/oana-toiu-obiectivele-romaniei-onu-au-axate-primul-rand-siguranta-cetatenilor-

nostri-romania-prezentat-consiliul-securitate-preocuparile-privind-intrarea-spatiul-aerian-

unor-drone, accesat la 25.07. 2026.

14 Institute for the Study of War (ISW), „Russian Offensive Campaign Assessment”, citat

de HotNews, 23 iunie 2024. ISW notează că incidentul de la Galați reprezintă „primul caz

din timpul războiului în care o dronă lansată de Rusia rănește civili peteritoriul unui stat

NATO”,

disponibil

la

https://www.bing.com/search?q=Institute+for+the+Study+of+-

War+(ISW)%2C, accesat la 26.07. 2026.

102

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

AA din cauza riscului de fragmentare cu lovirea civililor, a unor clădiri,

provocarea de incendii secundare etc. (comparabile cu efectul atacului!),

deci fereastra de angajare este nulă.

Minutul al patrulea: drona loveşte terasa blocului, explodează la

impact, dar pagubele sunt limitate, perforează un perete de BCA al

uscătoriei blocului şi separat plafonul unei camere de la etajul 10, prin care

se scurge combustibilul rămas şi produce un incendiu minor în apartament,

iar cei doi locuitori din apartament sunt răniţi. La acest moment, orice

reacţie militară este tardivă, acţiunile posibile fiind ale protecţiei civile: RO-

Alert, pompieri, ambulanţe şi evacuare. Este interesant de semnalat că o

dronă Geran-2, care teoretic are 30-50 kg de trotil sau alt exploziv de mare

putere (High Explosive), deci cât o bombă de aviaţie, ar fi putut să demoleze

o parte din bloc, dar explozia a fost de mică putere iar efectul relativ minor.

Explicaţiile din presa scrisă şi audiovizuală sunt imprecise şi uneori

contradictorii. Se poate pune întrebarea: ce dronă era de fapt, ce încărcătură

avea şi care era misiunea ei?

Mihai Diac încearcă să răspundă acestei dileme la EuroNews,

România, analizând motivul pentru care drona rusească a produs o explozie

minimă în blocul din Galaţi: „e o metodă de protecţie pentru populaţie” deci

focosul nu a detonat decât parţial explozivul, nu se știe exact cum și de ce¹⁵.

Privind critic evenimentul, România nu a avut în cele 4 minute, nici

un mijloc realist de a intercepta drona, nu din neglijenţă ci din limitări

tehnice structurale, Armata Română nefiind pregătită practic pentru războiul

dronelor. Dronele Geran-2 (varianta rusească a dronei iraniene Shahed-136)

sunt proiectate şi construite exact pentru a exploata aceste vulnerabilităţi, iar

radarul le vede târziu şi imprecis, avioanele nu le pot intercepta eficient iar

artileria AA nu poate trage în zona urbană¹⁶. Rezultă că ar fi necesare şi

sisteme C-RAM, radar cu bandă largă, senzori pasivi şi interceptoare

antidrona cu energie focalizată (microunde sau laser). Dar toate acestea

costa foarte mult, eficacitatea este numai în localitatea respectivă, iar rata de

succes este în jur de 70%, la un preţ de până la 18 mil USD per bucată, deci

nu este potrivit decât pentru baze militare importante. Pentru protecţia

oraşelor este mai util Iron Dome sau Gold Dome, dar costul este de până la

100 mil USD fiecare, plus muniţia consumată şi cheltuielile de exploatare,

ceea ce le face prohibitive¹⁷.

15 Mihai Deac, Motivul pentru care drona rusească a produs o explozie minimă în blocul

din Galați: ,,E o metodă de siguranță pentru populație,, Ziare.com, Motivul pentru care

drona rusească a produs o explozie minimă în blocul din Galați:, disponibil la https://ziare.-

com/drona-prabusita-bloc-galati/explozibil2016301?utm_source=Ziare.com&utm_medium,

accesat la 29.07. 2026.

16Raport tehnic finalizat de specialiștii români: drona căzută la Galați e de proveniență

rusească. Dovezile, prezentate de Nicușor Dan, disponibil la: https://www.digi24.ro/stiri/-

actualitate/evenimente/raport-tehnic-finalizat-de-specialistii-romani-drona-cazuta-la-galati-

e-de-provenienta-ruseasca-dovezile-prezentate-de-nicusor-dan-3793777, accesat la 31.07.

2026.

17 The Guardian, „What are Shahed drones and how do they work?”, 2023, HotNews,

„Guvernul finanțează modernizarea sistemelor antiaeriene Oerlikon la standard C‑RAM”,

103

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Reacţiile autorităţilor şi ale presei au fost multiple. Preşedintele

României s-a deplasat la faţa locului pentru a vedea urmările incidentului.

La 31.05. locuitorii evacuaţi s-au întors în locuinţe, nemaifiind niciun

pericol iar structura blocului nu a fost afectată¹⁸.

Emisiunea TV „Marius Tuca Show” a criticat expulzarea imediată a

consulului Rusiei şi a amintit că armatele au şi mostre de armament al

inamicului, deci oricând se poate da un atac cu „steag fals” pentru a acuza

propagandistic adversarul. MAE Român a invocat Art 4 NATO, dar

acţiunea a fost refuzată. A cerut o şedinţă specială a Consiliului de

Securitate ONU acesta a susţinut verbal România, dar fără angajamente

concrete, iar rușii au cerut dovezi¹⁹.

Pe de altă parte, ProTV News Live publică imagini de la locul

exploziei şi menţionează că Rusia nu a primit până acum un răspuns din

partea Bucureştiului la afirmaţia preşedintelui rus că Moscova este gata să

examineze epava dronei respective, iar ministrul interimar al apărării a spus

la o conferinţă de presă „veniţi să-i căutaţi seria” (deci este convins că este

fabricată în Rusia²⁰.

În concluzie, România a declarat oficial, prin MApN, că drona era de

tip Geran-2, varianta rusească a Shahed-136, că avea urme clare de impact

cu un sistem antiaerian, nu există indicii că ar fi fost lansată spre România,

cel mai probabil a fost avariată în spațiul aerian ucrainian și a căzut

accidental pe teritoriul nostru, confirmare oficială a MApN, prezentată

public²¹.

3. Incidente cu drone navale în România

Dronele navale nu sunt o noutate, în RM 1 au fost folosite torpile

automotoare, în RM 2 au fost utilizate şi şalupe rapide încărcate cu

explozivi (fie teleghidate, fie conduse de pilot apoi blocate pe direcţie, iar

pilotul se aruncă în apă) care se loveau de nave inamice şi explodau, ca şi

2024, Confirma profilul radar redus, zborul la altitudine joasă și dificultatea interceptării;

HotNews, „Guvernul finanțează modernizarea sistemelor antiaeriene Oerlikon la standard

C‑RAM”, 2024, Congressional Research Service (CRS), „Israel’s Iron Dome Defense

System”, 2023.Confirma costul unei baterii Iron Dome (~50 mil USD) și costurile ridicate

ale interceptoarelor., Surse de analiză, accesat la 02.08. 2026.

18 Narcis Rosioru, Locatarii blocului lovit de ronă s-au întors acasă, dar nu au utilități,

disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=IpeSeYX5B3c, accesat la 03.08. 2026.

19 Critica lui Valentin Stan asupra măsurilor MAE: Drona ucraineană și consecințele

geopolitice, disponibil la https://220.ro/critica-lui-valentin-stan-asupra-masurilor-mae-

drona-ucraineana-si-consecintele-geopolitice/, accesat la 05.08. 2026.

20 Claudia Alionescu, Noua reacţie a Rusiei..., ştiri externe, disponibil la https://-

emea.search.yahoo.com/search?ei=UTF8&p=Claudia+Alionescu%2C+Noua+reac%C5%A

3ie+a+Rusiei...%2C+%C5%9Ftiri+externe%2C+01.06.2026&fr=crmas, accesat la 05.08.

2026.

21 MApN a făcut publice detaliile tehnice despre drona căzută pe un bloc din Galați:

probele, identice cu alte resturi de Geran-2 rusești, disponibil la https://www.-

digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/mapn-a-facut-publice-detaliile-tehnice-despre-drona-

cazuta-pe-un-bloc-din-galati-probele-identice-cu-alte-resturi-de-geran-2-rusesti-3793837,

accesat la 08.08. 2026.

104

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

torpile de mare calibru conduse de om (TCO) echivalentul din flota

japoneză pentru avioanele kamikaze. Acum există și torpile autoghidate spre

țintă dar și drone navale moderne, fără echipaj, la suprafaţă, conduse prin

radio sau satelit şi drone subacvatice cu diferite întrebuinţări, inclusiv

autonome, unele cu IA şi decizie proprie.

Prima utilizare operaţională este în actualul război din Ucraina, în care

inferioritatea cantitativă şi calitativă a flotei militare ucrainiene, în faţa

Flotei ruse a Mării Negre era evidentă. Cu sprijinul Marii Britanii și al UE

au fost construite şi adaptate diverse tipuri de drone navale, cu sute sau mii

de kilograme de exploziv, dirijate prin sistemul StarLink al lui Elon Musk,

folosind sistemele de informaţii şi de navigaţie al SUA şi ulterior al Marii

Britanii şi Franţei. Acestea au realizat succese notabile împotriva unor nave

de luptă ruseşti, a unor instalaţii portuare şi a podului strategic Kerci.

Explicaţia este că există noi materiale pentru construcţii navale şi noi

tehnologii de culegere şi transmitere a informaţiei, în timp real, şi

procesarea electronică sau cu IA pentru eficienţă şi siguranţă.

Dar şi mai important, navele de luptă moderne nu mai au sute sau mii

de marinari care manevrează artilerie principală, secundară şi terţiară (după

calibru) cu o mulţime de guri de foc. Acum au în principal rachete, și doar

1-2 tunuri principale automate şi 1-4 tunuri antiaeriene automate, deci deși

au cadență superioară navelor clasice, un atac cu roi de drone aeriene sau

haită de drone navale va reuși să lovească nava. Iar tunurile AA chiar dacă

lovesc drona navală, nu pot să o distrugă. Este similar cu ce se întâmplase

cu avioanele de luptă cu reacţie, care având la bord 1-2 rachete cu bătaie

lungă, renunţaseră la artilerie şi erau doborâte în duel aerian, deci au trebuit

să se reînarmeze cu tunuri.

Ca urmare, Flota rusă a Mării Negre a fost forțată să abandoneze baza

navală istorică de la Sevastopol şi să se retragă la Novorosiisk, departe de

Teatrul de Operaţiuni, aceasta fiind o victorie strategică pentru flota

ucrainiană. Ucrainienii au folosit în continuare dronele pentru atacarea

navelor comerciale ruseşti, în special a petrolierelor, dar şi a petrolierelor

străine care transportau petrol rusesc. Până acum se pare că balanţa de forţe

navale s-a inversat, iar Rusia nu poate să se adapteze la noua paradigmă a

luptelor navale. Folclorul spune că buturuga mică răstoarnă carul mare. Şi

probabil că multor ţări le este greu să se adapteze, inclusiv România, așa

cum flotele au renunțat cu greu la bărcile de lemn în favoarea bărcilor și

plutelor pneumatice, și așa cum armata terestră era reticentă să înlocuiască

bărcile de tablă cu bărci pneumatice.

La 5 iunie 2026 ora 06.20, în Portul Constanța, Agenția Română de

Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), semnalează Gărzii de

Coastă (fosta Marină Grănicerească) prezența unui obiect plutitor suspect

(asemănător unei șalupe), la Dana 78, neidentificat, posibil o dronă. Sunt

informate imediat MApN și SRI. Până la ora 07.50 sunt mobilizate

autoritățile competente: Autoritatea Navală Română, Administrația

Porturilor Maritime (care restricționează imediat traficul naval), iar echipe

105

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

ale MApN, SRI și Poliției de Frontieră se deplasează la fața locului,

împreună cu Centrul de Scafandri și specialiști EOD (pirotehniști²²).

MApN contactează, prin comunicații militare, partea ucraineană²³,

care confirmă (abia atunci!) că a pierdut controlul asupra a patru drone

maritime de atac, dintre care doua s-au detonat în apele teritoriale românești,

una în rada portului Constanța, iar a patra este cea găsita în acvatoriul

portului (în interior). Drona fusese blocată (providențial!) între doua baraje

paralele antipoluare, care în caz de nevoie ar impiedica scurgerile de

hidrocarburi sau alte substante chimice de la Terminalul petrolier din port.

A fost examinată în exterior, măsurată fotografiată, filmată, dar la ora 10.25

se detectează semnalul de autodistrugere emis de dronă (deși ea era acum în

siguranță în port aliat) și se dispune imediat evacuarea personalului,

stabilind un perimetru de siguranță de 1 km²⁴. Informația este ambigua,

deoarece dacă se face un calcul aritmetic, la un perimetru de 1 km

corespunde o raza de cca 320 m, iar la o raza de 1 km corespunde un

perimetru de 3,1416 m²⁵.

După numai 3 minute, la 10.28 drona explodează în port, la Dana 78,

și se autodistruge prin explozie completă, nu doar parțial pentru protejarea

componentelor secrete. Explozia este surprinsă în direct de TVR Info și

difuzată public. Nu se raportează victime, dar sunt avariate un remorcher al

ARSVOM și două magazii de pe Dana 78²⁶. La ora 10.29 se activează

Planul Roșu de intervenție la nivelul Municipiului Constanța (al doilea oraș

ca mărime și ca importanță al țării). În intervalul 10.32 - 11.30 sunt

înregistrate 6 apeluri la 112 pentru semnalarea exploziei și solicitare de

informații. După cum a declarat Primarul Constanței (Amiral în rezervă),

explozia a fost auzită în tot orașul. Neștiind ce mai urmează, turiștii au fost

evacuați de pe toate plajele litoralului românesc, până la 1 km în interior,

generând panică și afectând rezervările pe litoral.

Analiza tehnică a dronei navale de la Constanța a stabilit tipul dronei

și caracteristicile constructive. Autoritățile au confirmat că este o dronă

22 Operațiunea din Portul Constanța explicată oficial de către Autoritatea Navală, M.Ap.N.

și

SRI,

disponibil

la

ttps://antena3constanta.ro/2026/06/05/operatiunea-din-portul-

constanta-explicata-oficial-de-guvern-cronologia-incidentului-cu-drona-care-a-mobilizat-

autoritatile, accesat la 09.08. 2026.

23 „Situația e gravă”. Miruță a cerut lămuriri de la Kiev după explozia dronei în Constanța:

„Sunt 14 întrebări”. Când va veni răspunsul, disponibil la: https://www.digi24.ro/-

stiri/actualitate/politica/situatia-e-grava-miruta-cere-lamuriri-de-la-kiev-dupa-incidentul-cu-

drona-din-constanta-sunt-14-intrebari-cand-va-veni-raspunsul-3823093, accesat la 10.08.

2026.

24 Cosmin Stan, Sunt încă multe necunoscute după explozia dronei maritime în Portul

Constanța. Cronologia incidentului, schimbul de informații cu Ucraina modul în care a fost

gestionată situația generează dezbateri aprinse, disponibil la https://stirileprotv.ro/-

stiri/actualitate/ce-stim-si-ce-nu-stim-despre-drona-care-a-explodat-in-portul-constanta-

intrebarile-care-alimenteaza-controversele.html, accesat la 11.08. 2026.

26 Radu Cazan, EXPLOZIE ÎN PORTUL CONSTANȚA! Dronă capcană în Dana 78!,

disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=lA7Nt7M3oOY, accesat la 13.08. 2026.

106

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

maritimă ucrainiană, similară cu dronele MAGURA²⁷ folosite în conflictul

din Marea Neagră. Prefectul Constanței a precizat că drona avea încărcătură

explozivă de mare putere și era dotată cu timer (pentru explozie

preprogramată), ceea ce indică un sistem de detonare programat încă de la

plecarea în misiune.

Prezența mecanismului de autodistrugere este confirmată și de reacția

autorităților, care au evacuat zona exact înainte de explozie, în concordanță

cu cronologia oficială a incidentului. Aceste elemente sugerează că drona nu

era un simplu dispozitiv naval de observație, ci un vehicul naval ofensiv,

proiectat și construit pentru a lovi infrastructuri maritime sau nave.

Existența sistemului de explozie cu timer indică deci o misiune precisă,

programată, nu un control în timp real.

Experții militari citați în analiza tehnică a incidentului afirmă că drona

a avut un parcurs bine controlat, sugerând o navigație autonomă robustă

(pentru intrarea în portul Constața Sud - Agigea și apoi pentru intrarea în

vechiul port Constanța, dar s-a blocat în barajele antipoluare, care au avut

rol de estacada), iar preluarea controlului asupra unei astfel de drone de

către altcineva (,,o terță parte”) este aproape imposibilă, datorită criptării și

arhitecturii sistemelor de comandă²⁸. În principiu, în cazul preluarii

neautorizate a controlului a oricărui sistem de armament „inteligent” se

declanșează automat secvența de autodistrugere. Interpretarea expertizei a

fost că drona funcționa probabil pe un sistem de waypoints GPS, cu

algoritmi de evitare a obstacolelor, iar pierderea controlului raportată de

Ucraina poate să indice: interferențe electronice, defecțiune de navigație,

eroare de software sau consumarea bateriei sistemului de telecomunicații.

În privința mecanismului de autodistugere, explozia a fost rezultatul

activării timerului intern, nu al unui impact, autodetonarea fiind tipică

pentru dronele navale folosite în operațiuni militare, pentru a evita

capturarea tehnologiei de către inamic. Dronele, ca și rachetele, sunt

programate să se autodistrugă dacă pierd ținta, rămân fără comunicație sau

depășesc o anumită durată a misiunii²⁹.

Ulterior au mai fost observate si alte drone navale și explozii, inclusiv

în apele teritoriale românești, în zona contiguă si în zona economică

exclusivă (ZEE) a României.

Lecții identificate: incidentul arată vulnerabilități în supravegherea

maritimă și necesitatea unor sisteme integrate anti-dronă, iar NATO

analizează incidentul și ia în calcul transferul de echipamente suplimentare

către România. Din punct de vedere tehnic ar trebui implementați senzori

acustici și radar pentru drone de suprafață, sisteme de bruiaj naval, rețele de

camere termice în porturi, protocoale de alertare automată. Până atunci este

nevoie de o mai bună colaborare și cooperare între instituțiile naționale care

se ocupă de diferitele aspecte ale apărării litoralului.

27 MAGURA V5,Wikipedia, disponibil la https://en.wikipedia.org/wiki/MAGURA_V5,

accesat la 14.08. 2026.

28 Idem.

29 Idem.

107

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Comentariu

Se observă că porturile românești prezintă o serie de riscuri față de

atacurile cu drone: vulnerabilitatea infrastructurii critice, lipsa unor sisteme

eficiente de detecție și reacție, riscuri specifice militare și geopolitice, riscuri

economice majore pentru comerțul românesc, riscuri de siguranță publică și

panică socială, riscuri operaționale pentru autorități, pentru fiecare trebuind

să fie stabilite și implementate măsuri specifice pentru reducerea riscului.

Situația a fost ca un experiment situațional, neașteptat și nedorit, dar care

evidențiază practic o nouă categorie de vulnerabilități, riscuri și amenințări

la adresa apărării și securității naționale.

În general, presa prezintă multe aspecte ale acestui incident, pe care

politicienii (guvenul, UE, ONU) îl consideră grav, iar responsabilitatea este

atribuită Rusiei, dar militarii îl prezintă pragmatic, ca potențial periculos, cu

variante și măsuri de contracarare pentru prezent și viitor, iar

responsabilitatea este partajată. Continuarea anchetei și evoluția ulterioară a

situației vor definitiva și aspectele încă nelămurite ale incidentului.

Concluzii

Anul 2026, al cincilea din războiul ruso-ucrainian, care este primul

război post-modern, cu operațiuni multi-domeniu, schimbă și la noi

paradigma războiului, cu vulnerabilități, amenințări și riscuri noi, pentru

care încă nu suntem pregătiți, dar trebuie să ne adaptăm rapid.

Primele pierderi umane și materiale semnalează că pregătirea apărării

naționale pentru eventualitatea RM3 trebuie să țină cont de realitate și de

tehnica modernă, nu doar de istorie și de regulamente militare. Ca țară

NATO, avem oportunitatea de a ne pregăti, conceptual și practic, pentru

adaptarea forțelor terestre, aeriene și navale.

BIBLIOGRAFIE

Surse de autor

ALIONESCU C., Noua reacţie a Rusiet, ştiri externe, disponibil la

https://emea.search.yahoo.com/sea;

BORZEA N., Ministrul Apărării Radu Miruță, 14 drone rusești au intrat în

România de la începutul anului. Trei ar fi avut încărcătură explozivă,

disponibil la https://www.constantatv.ro/2026/05/12/14drone-rusesti-

au-intrat-in romania/utm_source.com;

CASEY I., BOYD A., Romania becomes second Nato country to report

Russian drone in its airspace, BBC, disponibil la https://www.bbc.-

com/news/articles/c80g7g5rmlno;

108

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

CAZAN R., EXPLOZIE ÎN PORTUL CONSTANȚA! Dronă capcană în

Dana 78!, disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=lA7N-

t7M3oOY;

CIOBANU R., Autorităţile au evacuat 220 de localnici din zona Bariera

Traian de la marginea muncipiului Galați, Sute de locuitori, evacuați,

HotNews.ro,

disponibil

la

https://uk.images.search.yahoo.com/-

search/images;

DANCEA D., Despre drona prăbușită la Galați: „Este cel mai grav incident

pentru o țară NATO, un eșec de proporții al României”, disponibil la

https://www.libertatea.ro/stiri/mihai-murariu-lector-stiintele-

guvernarii-drona-prabusita-galati-cel-mai-grav-incident-tara-nato;

DEAC M., Motivul pentru care drona rusească a produs o explozie minimă

în blocul din Galați: ,,E o metodă de siguranță pentru populație,,

Ziare.com, Motivul pentru care drona rusească a produs o explozie

minimă în blocul din Galați:, disponibil lahttps://ziare.com/drona-

prabusita-bloc-

galati/explozibil2016301?utm_source=Ziare.com&utm_medium,

Raport tehnic finalizat de specialiștii români: drona căzută la Galați e

de proveniență rusească. Dovezile, prezentate de Nicușor Dan,

disponibil

la:

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/-

raport-tehnic-finalizat-de-specialistii-romani-drona-cazuta-la-galati-e-

de-provenienta-ruseasca-dovezile-prezentate-de-nicusor-dan-3793777;

DJUVARA N., Între Orient și Occident, Ediția a IX, Editura Humanitas

S.A, București, 2023;

ION I., Prima reacție a Armatei după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc din

Galați, a explodat și a provocat un incendiu: Prima reacție a Armatei

după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați, a explodat și a

provocat un incendiu, disponibil la https://www.libertatea.ro/-

stiri/prima-reactie-mapn-drona-prabusita-bloc-galati-explozie-

incendiu 5757449?utm_source5757449?utm_source;

ISTRATE D., ,,S-a aflat adevărul despre racheta căzută în Polonia: Rusia

este vinovată! - Rezultatul complet al anchetei”, disponibil la https://-

www.realitatea.net/stiri/actual/sa-aflat-adevarul-despre-racheta-

cazuta-in-polonia-rusia-este-vinovata-rezultatul-complet-al

anchetei6381b3129;

MIHAI A., EXCLUSIV | Ministerul Apărării: 30 de pătrunderi ale dronelor

rusești în spațiul aerian românesc de la începutul războiului, dintre

care jumătate doar în primele luni ale anului 2026 / România caută

urgent sisteme anti-dronă, disponibil la https://www.g4media.ro/-

exclusiv-ministerul-apararii-30-de-patrunderi-ale-dronelor-rusesti-in-

spatiul-aerian-romanesc-de-la-inceputul-razboiului-dintre-care-

jumatate-doar-in-primele-luni-ale-anului-2026-romania-cauta-u.html

ROȘIORU N., Locatarii blocului lovit de ronă s-au întors acasă, dar nu au

utilități,

disponibil

la

https://www.youtube.com/watch?v=IpeSe-

YX5B3c;

109

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

SÂRBU G., ,,Un avion românesc a doborât o dronă în Estonia / Primele

detalii și reacții din România”, Hotnews, disponibil la https://-

hotnews.ro/pilotul-roman-care-a-doborat-cu-un-f-16-o-drona-in-

estonia-explica-ce-a-fost-diferit-in-cazul-de-la-galati-2260225;

https://hotnews.ro/un-avion-nato-a-doborat-o-drona-in-estonia-spatiul-

aerian-al-tarilor-baltice-este-protejat-acum-de-franta-si-romania-

2250045;

STAN C., Sunt încă multe necunoscute după explozia dronei maritime în

Portul Constanța. Cronologia incidentului, schimbul de informații cu

Ucraina modul în care a fost gestionată situația generează dezbateri

aprinse, disponibil la https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ce-stim-si-

ce-nu-stim-despre-drona-care-a-explodat-in-portul-constanta-

intrebarile-care-alimenteaza-controversele.html;

TEȘCA

A.,

Adevarul-despre-racheta-cazuta-in-Polonia

disponibil

la

https://www.realitatea.net/stiri/;

ŢOIU O., Obiectivele României la ONU au fost axate în primul rând pe

siguranţa cetăţenilor noştri / România a prezentat la ONU;

Surse web

Articol, Fragmente de dronă, descoperite în judeţul Tulcea. O echipă mixtă

MApN, SRI şi Poliţia de Frontieră verifică zona, disponibil la

ttps://www.digifm.ro/stiri/fragmente-de-drona-descoperite-in-judetul-

tulcea-o-echipa-mixta-mapn-sri-si-politia-de-frontiera-verifica-zona-

294039;

Articolul HotNews din 31 mai 2026 (care citează direct raportul tehnic al

MApN) confirmă: drona căzută în România este Geran‑2 de fabricație

rusească, MApN declarase încă din 29 mai că drona este rusească, nu

a existat oportunitatea de doborâre, președintele a convocat CSAT

pentru analizarea situației și discutarea opțiunii Art. 4 NATO;

Confirma profilul radar redus, zborul la altitudine joasă și dificultatea

interceptării; HotNews, „Guvernul finanțează modernizarea sistemelor

antiaeriene Oerlikon la standard C‑RAM”, 2024, Congressional

Research Service (CRS), „Israel’s Iron Dome Defense System”,

2023.Confirma costul unei baterii Iron Dome (~50 mil USD) și

costurile ridicate ale interceptoarelor., Surse de analiză;

Consiliul de Securitate preocupările privind intrarea în spaţiul aerian a unor

drone, disponibil la https://www.news.ro/politic-extern/oana-toiu-

obiectivele-romaniei-onu-au-axate-primul-rand-siguranta-cetatenilor-

nostri-romania-prezentat-consiliul-securitate-preocuparile-privind-

intrarea-spatiul-aerian-unor-drone;

Critica lui Valentin Stan asupra măsurilor MAE: Drona ucraineană și

consecințele geopolitice, disponibil la https://220.ro/critica-lui-

valentin-stan-asupra-masurilor-mae-drona-ucraineana-si-consecintele-

geopolitice/;

Institute for the Study of War (ISW), „Russian Offensive Campaign

Assessment”, citat de HotNews, 23 iunie 2024. ISW notează că

incidentul de la Galați reprezintă „primul caz din timpul războiului în

110

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

care o dronă lansată de Rusia rănește civili peteritoriul unui stat

NATO”, disponibil la https://www.bing.com/search?q=Institute+-

for+the+Study+of+War;

MAGURA

V5,

Wikipedia,

disponibil

la

https://en.wikipedia.org/-

wiki/MAGURA_V5;

MApN a făcut publice detaliile tehnice despre drona căzută pe un bloc din

Galați: probele, identice cu alte resturi de Geran-2 rusești, disponibil

la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/ma;

Operațiunea din Portul Constanța explicată oficial de către Autoritatea

Navală, M.Ap.N. și SRI, disponibil la ttps://antena3constanta.ro/-

2026/06/05/operatiunea-din-portul-constanta-explicata-oficial-de-

guvern-cronologia-incidentului-cu-drona-care-a-mobilizat-autoritatile;

Pearl Harbor attack Japanese-United States history, disponibil la https://-

www.britannica.com/event/World-War-II/The-evacuation-from-

Dunkirk;

The Guardian, „What are Shahed drones and how do they work?”, 2023,

HotNews, „Guvernul finanțează modernizarea sistemelor antiaeriene

Oerlikon la standard C‑RAM”, 2024;

Situația e gravă. Miruță a cerut lămuriri de la Kiev după explozia dronei în

Constanța: „Sunt 14 întrebări”. Când va veni răspunsul, disponibil

la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/.