59

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

DIMENSIUNEA DIGITALĂ A TRAFICULUI DE MIGRANȚI ȘI

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ: RISCURI ȘI RĂSPUNSURI

EUROPENE

DIGITAL DIMENSION OF MIGRANT SMUGGLING AND

ARTIFICIAL INTELLIGENCE: EUROPEAN RISKS AND

RESPONSES

Drd. Sebastian GEORGESCU^

Rezumat:

Transformarea

digitală

a

criminalității

organizate

transfrontaliere a modificat semnificativ modul de operare al rețelelor implicate în

traficul de migranți. Platformele de socializare, aplicațiile de mesagerie

instantanee și alte instrumente digitale sunt deja integrate în diferite etape ale

activităților de organizare și facilitare a trecerii ilegale a frontierelor. Dezvoltarea

rapidă și accesibilitatea tot mai mare a inteligenței artificiale (IA) generative

introduc însă o nouă dimensiune a fenomenului.

Articolul analizează tranziția de la utilizarea instrumentelor digitale către

integrarea emergentă a inteligenței artificiale, distingând între practici deja

documentate, tendințe aflate în dezvoltare și riscuri prospective. În acest scop, este

propus un model analitic bazat pe cinci funcții (5F-IA): extindere, identificare,

interacțiune, disimulare și amplificare, prin care inteligența artificială poate

amplifica eficiența și amploarea activităților desfășurate de grupările de

criminalitate organizată. În paralel, sunt analizate modalitățile în care

instrumentele IA pot sprijini autoritățile de aplicare a legii și structurile de

management al frontierelor în procesarea unor volume mari de informații, analiza

de risc, identificarea conexiunilor relevante și dezvoltarea unor piste investigative.

O atenție distinctă este acordată relației dintre traficul de migranți și

traficul de persoane, precum și limitelor juridice și etice ale utilizării inteligenței

artificiale în contextul cadrului european de reglementare.

Studiul susține necesitatea unui model de răspuns bazat pe informații,

sprijinit de tehnologie și menținut sub control uman, în care inteligența artificială

completează, fără a substitui, expertiza profesională și decizia umană.

Cuvinte-cheie: trafic de migranți, migrație ilegală, IA, criminalitate

organizată, managementul frontierelor, OSINT, analiză de risc.

Abstract: The digital transformation of cross-border organized crime has

significantly changed the way networks involved in migrant smuggling operate.

Social media platforms, instant messaging applications and other digital tools are

already integrated into various stages of the activities of organizing and

facilitating illegal border crossing. However, the rapid development and

increasing accessibility of generative artificial intelligence (AI) introduce a new

dimension to the phenomenon.

The article analyzes the transition from the use of digital tools to the

emerging integration of artificial intelligence, distinguishing between already

 Universitatea Națională de Apărare „CAROL I”, email: sebastian.georgescu13@yahoo.-

com.

60

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

documented practices, developing trends and prospective risks. To this end, an

analytical model based on five functions (5F-AI) is proposed, namely, extension,

identification, interaction, concealment and amplification, through which artificial

intelligence can amplify the efficiency and scale of the activities carried out by

organized crime groups. In parallel, it analyses how AI tools can support law

enforcement authorities and border management structures in processing large

volumes of information, risk analysis, identifying relevant connections and

developing investigative leads.

A distinct focus is given to the relationship between migrant smuggling and

human trafficking, as well as the legal and ethical limits of the use of artificial

intelligence in the context of the European regulatory framework.

The study supports the need for an information-based response model,

supported by technology and maintained under human control, in which artificial

intelligence complements, but does not replace, professional expertise and human

decision-making.

Keywords: migrant smuggling, illegal migration, AI, organized crime,

border management, OSINT, risk analysis.

Introducere

Traficul de migranți, ca formă a criminalității transfrontaliere strâns

legată de dinamica migrației ilegale, reprezintă unul dintre domeniile în care

adaptarea la schimbările politice, tehnologice și operaționale este deosebit

de rapidă¹. Rețelele implicate în facilitarea trecerii ilegale a frontierelor nu

funcționează exclusiv prin structuri ierarhice clasice; Paolo Campana

evidențiază caracterul fragmentat al activităților asociate traficului de

migranți, posibilitatea implicării relativ facile a unor noi actori și prezența

frecventă a unor structuri de dimensiuni reduse, cu rază de acțiune locală și

ierarhii puțin dezvoltate.² Investigațiile europene descriu un ecosistem

flexibil, format din organizatori, intermediari, recrutori, transportatori,

furnizori de documente contrafăcute și alte persoane care asigură sprijin

logistic, financiar sau operațional. Europol subliniază caracterul adaptabil al

acestor rețele și capacitatea lor de a utiliza inclusiv firme și alte activități

comerciale legale pentru sprijinirea logisticii și disimularea activităților

ilegale.³

În acest context, dimensiunea digitală nu mai poate fi privită ca un

element secundar al modului de operare al grupărilor implicate în traficul de

migranți. Platformele de socializare sunt utilizate pentru promovarea

serviciilor, atragerea migranților și recrutarea facilitatorilor, iar aplicațiile de

mesagerie instantanee sunt folosite frecvent într-o etapă ulterioară, pentru

schimbul de informații operaționale și reducerea expunerii comunicațiilor

1 Europol, Criminal Networks in Migrant Smuggling, Europol Spotlight Report,

Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2023, pp. 2-3, DOI:

10.2813/550319.

2 Paolo Campana, „Human Smuggling: Structure and Mechanisms”, Crime and Justice, vol.

49, 2020, pp. 471-519, DOI: 10.1086/708663.

3 Europol, Tackling Threats, Addressing Challenges - Europol's Response to Migrant

Smuggling and Trafficking in Human Beings in 2023 and Onwards, Luxembourg, 2024,

DOI: 10.2813/203212, pp. 3-4, 7-10, 12.

61

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

față de canalele publice⁴. Rolul tehnologiilor digitale este evidențiat de

literatura specifică de mai bine de un deceniu, cercetările arătând că

platformele de socializare pot modifica structura rețelelor de migrație și

accesul la informațiile necesare deplasării⁵. Cercetări recente asupra

trecerilor ilegale ale frontierelor europene confirmă existența unor adevărate

infrastructuri digitale în care migranții, facilitatorii și alți actori schimbă

informații privind rutele și modalitățile de deplasare⁶. În martie 2026, cu

prilejul lansării noului Centru European împotriva Traficului de Migranți

(ECAMS), Europol a subliniat că activitățile rețelelor de trafic de migranți

se desfășoară tot mai mult în mediul online, confirmând integrarea

dimensiunii digitale în modul lor de operare⁷.

Dezvoltarea IA generative poate reprezenta următoarea etapă a

acestei transformări: scăderea costurilor, reducerea complexității tehnice și

capacitatea de generare a conținutului în mai multe limbi oferă rețelelor

instrumente ce pot crește eficiența operațiunilor⁸. Europol arată că IA și alte

tehnologii emergente accelerează activitățile infracționale, sporind viteza și

raza de acțiune a acestora⁹. Totuși, este necesară o abordare nuanțată: dacă

utilizarea platformelor digitale de către rețelele de trafic de migranți este

deja bine documentată, utilizarea IA începe abia să se contureze ca tendință

distinctă. United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC)

semnalează, între provocările emergente, utilizarea de către facilitatori a

noilor tehnologii informaționale și de comunicații, inclusiv a documentelor

generate cu ajutorul inteligenței artificiale¹⁰.

În literatura academică recentă, integrarea IA în fenomene

infracționale asociate migrației ilegale este analizată explicit mai ales în

raport cu traficul de persoane, unde sunt deja examinate modalitățile prin

care IA poate facilita identificarea și contactarea potențialelor victime,

influențarea acestora în procesul de recrutare și amplificarea capacității de

acțiune a rețelelor infracționale¹¹. Aceste cercetări oferă un reper comparativ

relevant, fără ca rezultatele lor să poată fi transferate automat asupra

traficului de migranți. Prin urmare, problema nu mai este dacă mediul

4 Europol, Tackling Threats..., op. cit., p. 12.

5 Rianne Dekker, Godfried Engbersen, „How Social Media Transform Migrant Networks

and Facilitate Migration”, Global Networks, vol. 14, nr. 4, 2014, pp. 401-418, DOI:

10.1111/glob.12040.

6 Ismail Oubad, Rassa Ghaffari, „The Digital Infrastructures of Illegal Border Crossings:

Solidarity Actors and Networks in the Arabic and Persian Speaking Virtual Spheres”,

Critical Criminology, vol. 33, 2025, pp. 71-88, DOI: 10.1007/s10612-025-09824-5.

7 Europol, „The Grip on Migrant Smuggling Tightens: New Department at Europol to Step

Up the Fight”, 24 martie 2026.

8OSCE/Bali Process, New Frontiers: The Use of Generative AI to Facilitate Trafficking in

Persons, Policy Brief, 2024, pp. 6, 11-12.

⁹Europol, EU-SOCTA 2025, Luxembourg, 2025, p. 11.

10UNODC, Legislative and Policy Solutions to Emerging Issues Related to the Smuggling

of Migrants, CTOC/COP/WG.7/2025/3, 5 august 2025.

11 Joel Levesque, „The AI-Enhanced Trafficking Threat: Examining the Technological

Evolution of Trafficking in Persons Operations with AI Tools”, Journal of Human

Trafficking, 2025.

62

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

digital este utilizat în traficul de migranți, această realitate este deja bine

documentată, ci în ce măsură infrastructura digitală deja integrată în

activitatea grupărilor creează condițiile pentru utilizarea IA în diferite etape

ale activității de facilitare și, în sens invers, cum pot autoritățile utiliza

aceste tehnologii pentru identificarea, investigarea și destructurarea

rețelelor.

Ipoteza studiului este că utilizarea inteligenței artificiale nu conduce

la configurarea unui fenomen distinct în sfera migrației ilegale și nici a unei

noi modalități de manifestare a traficului de migranți, ci amplifică eficiența,

viteza și amploarea unor practici deja utilizate de grupările de criminalitate

organizată implicate în organizarea și facilitarea trecerii ilegale a

frontierelor. Aceasta poate extinde capacitatea acestor grupări de a ajunge la

persoane interesate de trecerea ilegală a frontierelor, poate accelera

comunicarea, reduce barierele lingvistice, automatiza anumite activități și

crește nivelul de sofisticare al conținutului fraudulos sau înșelător, facilitând

totodată desfășurarea activităților în mai multe spații geografice și

lingvistice.

În sens invers, aceleași instrumente pot sprijini autoritățile de

aplicare a legii în valorificarea unor volume mari și eterogene de informații,

prin identificarea unor tipare, conexiuni și anomalii dificil de evidențiat prin

metode exclusiv tradiționale. Utilizarea IA poate contribui astfel la

orientarea analizei de risc, prioritizarea informațiilor cu relevanță

operațională și dezvoltarea unor piste investigative, fără ca rezultatele

generate automat să substituie evaluarea profesională și decizia umană. În

această dublă utilizare a inteligenței artificiale, ca multiplicator al capacității

rețelelor implicate în traficul de migranți și, concomitent, ca instrument de

sprijin pentru autorități, se conturează una dintre principalele provocări ale

viitorului managementului frontierelor.

1. Metodologie și delimitări conceptuale

Studiul utilizează o abordare calitativă, bazată pe analiza

documentară și comparativă, completată de o analiză prospectivă a

tendințelor și amenințărilor emergente¹². Baza principală de documentare

este formată din evaluări și documente elaborate de Europol, UNODC,

Frontex, OSCE, INTERPOL, Comisia Europeană și alte instituții ale

Uniunii Europene, completate de literatura academică recentă privind

traficul de migranți, dimensiunea digitală a migrației și utilizarea noilor

tehnologii în managementul frontierelor. Sunt utilizate, de asemenea,

cercetări recente privind integrarea IA în activități infracționale conexe, în

special traficul de persoane, ca reper comparativ pentru identificarea unor

posibile evoluții ale traficului de migranți, fără transferarea automată a

concluziilor între fenomene juridic distincte.

Pentru a limita extrapolările nejustificate, informațiile privind

utilizarea tehnologiei de către grupările de criminalitate organizată sunt

12 Glenn A. Bowen, „Document Analysis as a Qualitative Research Method”, Qualitative Research

Journal, vol. 9, nr. 2, 2009, pp. 27-40.

63

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

analizate pe trei niveluri. Primul nivel cuprinde practicile documentate,

susținute de informații operaționale sau cercetări empirice, precum utilizarea

platformelor de socializare, a aplicațiilor de mesagerie instantanee și

criptată, a instrumentelor de geolocalizare și a documentelor contrafăcute.

Al doilea nivel vizează utilizările emergente ale IA, semnalate deja de

autorități și organizații internaționale, dar încă insuficient documentate prin

date publice pentru a putea fi considerate practici generalizate. Al treilea

nivel privește riscurile prospective, respectiv utilizări tehnic plauzibile,

rezultate din combinarea capabilităților actuale ale IA cu modurile de

operare deja documentate, fără ca acestea să fie prezentate drept practici

deja confirmate.

Această delimitare este importantă deoarece inteligența artificială nu

trebuie confundată cu digitalizarea în sens larg. Mesageria criptată,

criptomonedele, platformele de socializare sau aplicațiile de navigație sunt

instrumente digitale, dar nu reprezintă, prin ele însele, sisteme de IA¹³. Ele

fac parte din infrastructura digitală deja utilizată în activitățile specifice

traficului de migranți, în cadrul căreia pot fi integrate ulterior funcții sau

instrumente bazate pe IA. Distincția între integrarea mai largă a

tehnologiilor digitale și utilizarea IA pentru amplificarea sau automatizarea

anumitor componente ale acestor activități are astfel un caracter exclusiv

analitic și nu presupune existența unor forme juridic distincte ale

infracțiunii.

În evaluarea tendințelor și amenințărilor emergente sunt avute în

vedere, de asemenea, principiile analizei de risc utilizate în domeniul

managementului european al frontierelor, respectiv cele trei componente ale

Modelului Comun Integrat de Analiză a Riscului (CIRAM): amenințarea,

vulnerabilitatea și impactul, fără ca studiul să urmărească aplicarea integrală

a acestei metodologii operaționale, ci doar preluarea logicii sale de analiză

prin raportare la aceste componente¹⁴.

2. Traficul de migranți și traficul de persoane: delimitare

juridică și zonă de convergență

Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe calea terestră, a

aerului și pe mare, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva

criminalității transnaționale organizate, constituie principalul instrument

juridic internațional în materia traficului de migranți. Potrivit art. 3 lit. a) din

Protocol, traficul de migranți presupune facilitarea intrării ilegale a unei

persoane într-un stat parte al cărui cetățean sau rezident permanent nu este,

în scopul obținerii, direct sau indirect, a unui beneficiu financiar sau a unui

alt beneficiu material¹⁵. Traficul de persoane are o structură juridică diferită.

Potrivit Protocolului privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului

de persoane, în special al femeilor și copiilor, acesta presupune recrutarea,

13 Regulamentul (UE) 2024/1689 (Artificial Intelligence Act), art. 3 pct. 1.

14 Frontex, Common Integrated Risk Analysis Model 2.1 (CIRAM 2.1), Warsaw, 2021.

15 Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe calea terestră, a aerului și pe mare,

art. 3 lit. a), New York, 15 noiembrie 2000, ratificat de România prin Legea nr. 565/2002.

64

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

transportul, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, prin

utilizarea unor mijloace precum amenințarea, constrângerea, frauda,

înșelăciunea sau abuzul de o situație de vulnerabilitate, în scopul

exploatării¹⁶.

Această distincție este esențială pentru analiza de față, întrucât

simplul fapt că o persoană recurge la sprijinul unei grupări implicate în

facilitarea trecerii ilegale a frontierei nu îi conferă acesteia statutul de

victimă a traficului de persoane. În cazul traficului de migranți, relația

inițială dintre migrant și facilitator poate avea caracter consensual,

migrantul urmărind intrarea ilegală într-un alt stat, iar facilitatorul obținerea

unui beneficiu financiar. În cazul traficului de persoane, elementul

determinant îl reprezintă exploatarea, iar consimțământul victimei este lipsit

de relevanță atunci când au fost utilizate mijloacele prevăzute de Protocol.

Această delimitare juridică nu înseamnă însă că persoana introdusă ilegal

este lipsită de vulnerabilitate. Europol evidențiază existența unor conexiuni

între cele două fenomene, arătând că, în special în cazul călătoriilor lungi și

costisitoare, migranții pot ajunge să fie exploatați pentru achitarea datoriilor

acumulate în legătură cu serviciile de facilitare¹⁷. Literatura de specialitate

confirmă faptul că delimitarea juridică relativ clară dintre cele două

infracțiuni devine mult mai dificil de aplicat în anumite situații concrete.

Roxane de Massol de Rebetz descrie existența unei „zone gri” la intersecția

dintre traficul de migranți și traficul de persoane, în care consimțământul,

vulnerabilitatea, datoria, abuzul și exploatarea se pot suprapune pe parcursul

aceleiași călătorii, persoane care își încep voluntar traseul putând ajunge

ulterior în situații de exploatare¹⁸. Din perspectiva controlului la frontieră,

această zonă de convergență impune evaluarea contextului individual al

călătoriei, întrucât caracterul aparent voluntar al deplasării sau existența

unor documente valabile nu exclud, prin ele însele, existența unor elemente

de constrângere, înșelăciune ori exploatare.

Cercetări mai recente analizează, de asemenea, convergența dintre

cele două fenomene în contexte regionale în care aceiași factori de

vulnerabilitate și aceleași structuri de criminalitate organizată pot conecta

facilitarea migrației ilegale cu exploatarea persoanelor¹⁹. Aceste concluzii

sunt relevante și pentru analiza modului în care IA ar putea amplifica riscul

de trecere de la relația consensuală specifică traficului de migranți către

forme de exploatare specifice traficului de persoane, întrucât aceleași

instrumente de personalizare a comunicării și de construire a credibilității

16 Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, art. 3 lit.

a), New York, 15 noiembrie 2000.

17 Europol, Tackling Threats..., op. cit., p. 6.

18 Roxane de Massol de Rebetz, „How Useful Is the Concept of Transit Migration...”,

European Journal on Criminal Policy and Research, vol. 27, 2021, pp. 48-49.

19 Concepción Anguita-Olmedo, „The Convergence of Trafficking and Migrant Smuggling

in West Africa: Migration Pressure Factors and Criminal Actors”, Social Sciences, vol. 14,

nr. 8, 2025, art. 447.

65

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

pot fi utilizate în ambele contexte, chiar dacă încadrarea juridică a activității

rămâne diferită.

3. De la infrastructura digitală existentă la integrarea IA

Modelul tradițional, bazat în principal pe contactul direct cu

intermediari locali și pe coordonarea fizică a transportului, nu mai reflectă

întreaga diversitate a modurilor actuale de operare. Mediul digital permite

coordonarea la distanță, distribuirea sarcinilor între persoane aflate în state

diferite și desfășurarea unor componente ale activității fără contact direct²⁰.

Europol arată că instrumentele digitale sunt utilizate în diferite etape ale

traficului de migranți, de la promovarea rutelor și a prețurilor, comunicarea

cu migranții, până la furnizarea de instrucțiuni pentru deplasare și

producerea documentelor contrafăcute, iar liderii coordonează activitățile

fără a fi prezenți pe traseu, intermediarii gestionează recrutarea, logistica și

plățile, iar alte persoane asigură transportul, furnizează documente false sau

oferă alte forme de sprijin specializat²¹. Un studiu calitativ din 2025 arată că

facilitatorii utilizează activ platformele de socializare pentru comunicarea cu

migranții, în timp ce utilizarea comunicațiilor criptate reprezintă o

dificultate în creștere pentru autoritățile de aplicare a legii²². Rețelele

desfășoară inclusiv campanii online sofisticate și profesioniste pentru

recrutarea șoferilor care urmează să efectueze transporturi, cu informații

privind condițiile de lucru, remunerația, asigurarea vehiculelor și sprijinul

promis în cazul depistării de către autorități²³.

Cercetări anterioare au evidențiat, de asemenea, că mediul online

facilitează identificarea și contactarea facilitatorilor și permite migranților să

compare informații privind costurile, rutele, destinațiile și reputația acestora,

transformând practic decizia de a apela la un facilitator într-un proces

informat, susținut de recenzii și recomandări similare celor din comerțul

electronic legal²⁴. Contactarea persoanelor interesate de facilitarea trecerii

ilegale a frontierei nu mai este limitată la comunitățile sau punctele

geografice în care acționează intermediarii, iar diferite componente ale

activității pot fi coordonate de la distanță și distribuite între persoane cu

roluri distincte, extinzând astfel raza geografică în care rețelele pot opera

efectiv.

Această schimbare este recunoscută și la nivel instituțional european.

În 2024, Europol și Comisia Europeană au susținut dezvoltarea unei rețele

europene de experți capabili să valorifice mai eficient informațiile obținute

din mediul online, direcție concretizată prin DigiNeX, rețeaua de

20 Europol, Criminal Networks in Migrant Smuggling, op. cit., pp. 3, 5.

21 Europol, Criminal Networks in Migrant Smuggling, op. cit., pp. 2-6.

22 Özlem Özdemir, Bülent Baykal, Elif Başak Sarıoğlu, „The Use of Social Media in

Irregular Migration and Migrant Smuggling: A Qualitative Study in Türkiye”, Journal of

Borderlands Studies, vol. 40, nr. 6, 2025, pp. 1497-1519.

23 Europol, Tackling Threats..., op. cit., p. 12.

24 Parisa Diba, Georgios Papanicolaou, Georgios A. Antonopoulos, „The Digital Routes of

Human Smuggling? Evidence from the UK”, Crime Prevention and Community Safety,

vol. 21, 2019, pp. 159-175.

66

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

investigatori digitali care urmărește monitorizarea surselor deschise,

detectarea și analiza activităților online asociate traficului de migranți²⁵. În

cadrul primelor acțiuni comune desfășurate de DigiNeX în octombrie 2025,

investigațiile s-au concentrat asupra identificării amprentelor digitale ale

suspecților, cartografierii legăturilor dintre persoanele implicate și

localizării unor puncte relevante pentru investigații; rezultatele prezentate de

Europol în decembrie 2025 au inclus 160 de conturi de pe platformele de

socializare asociate activităților de trafic de migranți, evaluate și transmise

platformelor vizate în vederea luării măsurilor corespunzătoare²⁶.

INTERPOL identifică o tendință similară, arătând că rețelele sociale

facilitează contactul și schimbul de informații dintre migranți și facilitatori,

în timp ce aplicațiile de mesagerie instantanee și tehnologiile de

geolocalizare în timp real simplifică planificarea și executarea călătoriilor²⁷.

În consecință, combaterea traficului de migranți nu mai poate fi

raportată exclusiv la frontiera fizică; din perspectivă investigativă, o parte a

activității relevante se desfășoară înainte ca migrantul să ajungă efectiv la

frontieră, în mediul digital în care serviciile sunt promovate, negociate și

coordonate. În ansamblu, aceste evoluții arată că integrarea inteligenței

artificiale în traficul de migranți nu pornește de la un mediu lipsit de

infrastructură tehnologică. Platformele de socializare, comunicațiile criptate,

instrumentele de navigație, serviciile digitale de plată și fluxurile de

informații sunt deja prezente în diferite componente ale activității

infracționale, iar IA poate fi integrată în această infrastructură deja existentă,

contribuind la amplificarea sau automatizarea unor funcții îndeplinite

anterior prin mijloace digitale.

4. Inteligența artificială în dinamica traficului de migranți:

modelul 5F-IA

Pentru sistematizarea modului în care inteligența artificială poate

modifica activitatea rețelelor implicate în traficul de migranți, articolul

propune un model analitic bazat pe cinci funcții (5F-IA): extindere,

identificare, interacțiune, disimulare și amplificare. Aceste funcții nu

reprezintă etape obligatoriu succesive, ci se pot suprapune și pot apărea în

diferite momente ale activității infracționale, în funcție de resursele tehnice

ale rețelei și de nivelul de sofisticare al acesteia.

Modelul are un caracter analitic, nu descriptiv-exhaustiv: scopul său

nu este de a documenta cazuri individuale de utilizare a IA, ci de a oferi un

cadru conceptual comun, aplicabil deopotrivă analizei amenințărilor și

construirii unor răspunsuri instituționale coerente. Fiecare dintre cele cinci

funcții este examinată în cele ce urmează prin raportare la nivelul de

25 Europol, „New Network to Target Migrant Smugglers in the Digital Domain”, 3 mai

2024.

26 Europol, „Firm Stand against Migrant Smuggling: Global Alliance Convened in

Brussels”, 12 decembrie 2025.

27 INTERPOL, Project CCISOM: New Technologies - Cyber Challenges in Smuggling of

Migrants and Human Trafficking.

67

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

documentare disponibil, practică confirmată, tendință emergentă sau risc

prospectiv, pentru a evita prezentarea unor posibilități tehnice drept fapte

consumate.

4.1. Extindere - extinderea razei de acțiune în mediul digital

Prima funcție privește extinderea razei de acțiune. IA generativă

poate produce rapid conținut sub formă de text, imagini, materiale audio și

video, iar dezvoltarea capabilităților multilingve permite adaptarea

comunicării la grupuri lingvistice și culturale diferite²⁸. Prin reducerea

acestor bariere, instrumentele AI pot extinde semnificativ capacitatea

grupărilor implicate în traficul de migranți de a ajunge la persoane și

comunități anterior mai greu accesibile. În domeniul traficului de persoane,

OSCE avertizează deja că AI poate amplifica raza de acțiune și

complexitatea fenomenului, ceea ce impune răspunsuri coordonate la nivel

național, regional și internațional. Transferarea automată a acestor concluzii

asupra traficului de migranți ar fi însă nejustificată. Posibilitățile oferite de

aceste tehnologii sunt totuși relevante și în acest domeniu, iar Europol arată

explicit că aplicațiile AI pot crea noi oportunități pentru atragerea

persoanelor interesate de trecerea ilegală a frontierei, inclusiv prin campanii

de dezinformare și utilizarea tehnologiei deepfake, care pot determina un

număr mai mare de persoane să apeleze la facilitatori²⁹. Prin urmare,

generarea automatizată, multilingvă și personalizată a conținutului poate

extinde raza de acțiune a grupărilor implicate în traficul de migranți și

capacitatea acestora de a ajunge la categorii mai largi de persoane.

4.2. Identificare - identificarea și selectarea grupurilor țintă

A doua funcție privește identificarea și selectarea unor categorii de

persoane în mediul online, fără a presupune neapărat construirea unui profil

individual pentru fiecare persoană. În domeniul traficului de persoane,

OSCE descrie, ca risc emergent, posibilitatea automatizării identificării

potențialelor victime prin utilizarea unor agenți AI configurați să parcurgă

rețelele sociale și să inițieze interacțiuni, precum și posibilitatea extinderii

acestor activități la scară largă³⁰. Prin analogie funcțională, în traficul de

migranți, analiza limbii utilizate, a participării la anumite comunități online,

a interesului pentru anumite rute și a altor informații disponibile public ar

putea permite grupărilor să își orienteze mesajele către categorii de persoane

mai susceptibile de a fi interesate de facilitarea trecerii ilegale a frontierelor.

Un asemenea scenariu trebuie tratat, în stadiul actual, ca risc emergent, nu

ca practică sistematic documentată în traficul de migranți. Relevanța

tehnologică a acestei posibilități este însă confirmată de evoluțiile constatate

în alte activități infracționale desfășurate în mediul digital: Europol arată că

utilizarea AI generative permite personalizarea mesajelor și vizarea unui

28 OSCE/Bali Process, New Frontiers..., op. cit., pp. 6, 11-12, 16-19.

29 Europol, Tackling Threats..., op. cit., p. 13.

30 OSCE/Bali Process, op. cit., pp. 13, 16-17.

68

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

număr foarte mare de persoane cu o viteză ridicată³¹. Diferența față de

promovarea digitală convențională constă, prin urmare, în posibilitatea de a

selecta și prioritiza comunități, limbi, teme și categorii de interes și de a

adapta ulterior mesajele în funcție de acestea.

4.3. Interacțiune - construirea credibilității în mediul online

Relația dintre migrant și facilitator este puternic influențată de

nivelul de încredere dintre cele două părți. În lipsa unor mecanisme formale

care să garanteze respectarea înțelegerilor, relația este marcată de

incertitudine și de un dezechilibru informațional, ceea ce sporește

importanța încrederii și a reputației în alegerea facilitatorului³². IA

generativă poate influența tocmai această dimensiune a relației: asistenții

conversaționali, traducerea automată adaptată contextului cultural, generarea

de imagini și materiale video sau sintetizarea și clonarea vocii pot contribui

la construirea unor identități digitale și a unor interacțiuni aparent credibile,

inclusiv între persoane care nu vorbesc aceeași limbă³³. Tehnologiile de tip

deepfake și identitățile sintetice pot amplifica posibilitățile de inducere în

eroare. Evaluările Europol privind vulnerabilitățile sistemelor biometrice

evidențiază posibilitatea utilizării acestora pentru prezentarea unei persoane

sub o altă identitate sau pentru evitarea identificării, inclusiv în procese de

verificare la distanță³⁴. În domeniul specific traficului de migranți, Europol

identifică explicit posibilitatea ca aplicațiile IA să fie utilizate pentru

atragerea persoanelor interesate de trecerea ilegală a frontierei, arătând că

dezinformarea și deepfake-urile pot contribui la mobilizarea migranților

aflați în situație neregulamentară și la creșterea cererii pentru serviciile

oferite de facilitatori³⁵. Această evaluare nu demonstrează existența unei

utilizări sistematice a deepfake-urilor în traficul de migranți, dar mută

analiza de la o posibilitate tehnică pur abstractă către un risc operațional

identificat explicit de Europol. În cadrul modelului 5F-IA, funcția

Interacțiune

desemnează

astfel

utilizarea

IA

pentru

consolidarea

credibilității mesajului, personalizarea interacțiunii și diminuarea barierelor

de încredere dintre facilitator și persoana vizată, indiferent dacă mijloacele

folosite constau în traducere automată, generare de conținut vizual sau

sinteză vocală.

4.4. Disimulare - îngreunarea identificării activității în mediul

digital

A patra funcție privește capacitatea de adaptare a conținutului digital

într-un mediu în care autoritățile și platformele online identifică și elimină

31 Europol, IOCTA 2026, Luxembourg, 2026, p. 17.

32 Paolo Campana, Loraine Gelsthorpe, „Choosing a Smuggler: Decision-making Amongst

Migrants Smuggled to Europe”, European Journal on Criminal Policy and Research, vol.

27, 2021, pp. 9-13.

33 OSCE/Bali Process, op. cit., pp. 13, 16-19.

34 Europol, Biometric Vulnerabilities..., op. cit., pp. 39-41.

35 Europol, Tackling Threats..., op. cit., p. 13.

69

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

conturi sau materiale asociate promovării activităților de trafic de migranți.

IA generativă permite producerea la scară largă a conținutului sintetic și

automatizarea unor activități care anterior necesitau intervenție umană, ceea

ce poate facilita modificarea repetată a formulărilor, imaginilor sau stilului

mesajelor³⁶. În cazul altor activități infracționale desfășurate în mediul

digital, accesibilitatea acestor tehnologii este deja asociată cu dificultăți

suplimentare în identificarea conținutului și a persoanelor care îl generează.

În cazul traficului de migranți, utilizarea IA în acest scop trebuie tratată în

prezent ca un risc emergent, nu ca o practică sistematic documentată. Din

punct de vedere operațional, posibilitatea generării rapide a unor variante ale

aceluiași conținut poate diminua eficiența mecanismelor bazate exclusiv pe

recunoașterea unor termeni, imagini sau tipare cunoscute. Relevanța acestei

provocări este recunoscută și la nivel politic. Planul de acțiune adoptat de

miniștrii de interne și securitate ai statelor G7 în octombrie 2024 solicită

cooperarea cu platformele de socializare pentru monitorizarea și eliminarea

conținutului care promovează servicii specifice traficului de migranți și

recomandă explicit utilizarea noilor tehnologii, inclusiv a instrumentelor IA,

pentru eliminarea rapidă a activităților online prin care facilitatorii

promovează migrația ilegală³⁷. În cadrul modelului 5F-IA, Disimulare nu

desemnează obținerea anonimatului, ci capacitatea potențială de adaptare

rapidă a prezenței și conținutului digital în scopul îngreunării identificării și

al menținerii activității online.

4.5. Amplificare - extinderea și automatizarea activităților

Ultima funcție privește posibilitatea extinderii volumului și ritmului

activităților desfășurate cu sprijinul IA. Efectul acesteia nu rezultă neapărat

din apariția unor metode infracționale complet noi, ci din capacitatea de a

automatiza, reproduce și adapta rapid practici deja existente, reducând

timpul și resursele necesare desfășurării lor. În plan operațional,

instrumentele generative pot permite gestionarea simultană a unui număr

mai mare de interacțiuni, producerea și adaptarea rapidă a conținutului în

mai multe limbi, sintetizarea unor volume mari de informații și

automatizarea unor sarcini repetitive de comunicare³⁸. Prin aceste

mecanisme, activități care anterior necesitau o implicare umană mai extinsă

pot fi desfășurate cu o capacitate și o viteză semnificativ mai mari. Europol

constată, în analiza criminalității cibernetice din 2026, că accesibilitatea tot

mai mare a instrumentelor IA reduce barierele de intrare și permite

infractorilor să își extindă mai eficient activitățile, sporind viteza, eficiența

și raza de acțiune a acestora³⁹. În cadrul modelului 5F-IA, funcția

Amplificare desemnează astfel capacitatea IA de a extinde și accelera

36 Europol, „Firm Stand against Migrant Smuggling”, 12 decembrie 2025.

37 G7 Interior and Security Ministers, Action Plan to Prevent and Counter the Smuggling of

Migrants, octombrie 2024.

38 OSCE/Bali Process, op. cit., pp. 11-12, 16-19.

39 Europol, IOCTA 2026, Luxembourg, 2026, p. 14.

70

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

practici deja existente, nu de a genera forme fundamental noi de

infracționalitate.

Cele cinci funcții ale modelului 5F-IA nu trebuie interpretate izolat:

extinderea razei de acțiune facilitează identificarea unor grupuri țintă mai

numeroase, identificarea susține personalizarea interacțiunii, interacțiunea

consolidează credibilitatea necesară menținerii activității, disimularea

protejează continuitatea prezenței digitale, iar amplificarea leagă toate

aceste funcții într-un ciclu care se poate auto-întreține și extinde în timp, pe

măsură ce rețeaua acumulează experiență operațională în utilizarea

instrumentelor IA.

5. Frauda documentară și identitatea digitală

Frauda documentară reprezintă de mult timp unul dintre

instrumentele utilizate pentru facilitarea migrației ilegale, iar dimensiunea sa

digitală este tot mai evidentă. În 2026, Europol a documentat existența unei

platforme online care furniza documente de identitate și documente

administrative falsificate, în format fizic și digital, utilizate în traficul de

migranți, evitarea controalelor la frontieră și sprijinirea deplasărilor

secundare în interiorul Uniunii Europene⁴⁰. Dezvoltarea IA generative

adaugă o nouă dimensiune acestei probleme: instrumentele actuale permit

producerea și manipularea unor imagini cu un nivel ridicat de realism,

inclusiv generarea unor fețe sintetice, modificarea caracteristicilor unei

persoane sau realizarea de deepfake-uri, tehnologii care pot fi utilizate

pentru prezentarea unei persoane sub o identitate falsă și compromiterea

proceselor de verificare biometrică⁴¹.

Această evoluție impune o reflecție suplimentară asupra modului în

care instituțiile de frontieră colaborează cu structurile specializate în

combaterea fraudei documentare, având în vedere că tehnologiile generative

reduc pragul de competență tehnică necesar producerii unor documente

falsificate de calitate ridicată. Implicația pentru managementul frontierelor

depășește astfel simpla verificare a autenticității documentului de călătorie.

Pe măsură ce identitățile și materialele digitale devin tot mai greu de

diferențiat de cele autentice, verificarea documentului prezentat trebuie

corelată cu celelalte elemente relevante ale călătoriei și cu informațiile

disponibile în sistemele autorizate. Europol recomandă o abordare integrată

a procesului de identificare biometrică, de la înregistrarea inițială a datelor

până

la

verificarea

identității,

pentru

reducerea

vulnerabilităților

exploatabile.⁴² Această evoluție impune verificări mai riguroase, dar nu

justifică interpretarea automată a oricărei neconcordanțe ca indiciu de

fraudă.

40 Europol, „Fake Document Factory Dismantled in Spain: Around 800 IDs Seized”, 4 iunie

2026.

41 Europol, Biometric Vulnerabilities: Ensuring Future Law Enforcement Preparedness,

Europol Innovation Lab Observatory Report, Luxembourg, 2025, DOI: 10.2813/8081090,

pp. 39-41.

42 Europol, Biometric Vulnerabilities..., op. cit., pp. 10-11, 55.

71

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

6. Inteligența artificială în combaterea traficului de migranți: de

la supraîncărcarea informațională la consolidarea capacității de analiză

Aceleași tehnologii care pot amplifica activitățile de trafic de

migranți pot oferi, în sens invers, instrumente importante autorităților de

aplicare a legii. Una dintre problemele actuale ale investigațiilor nu este

lipsa informației, ci volumul, diversitatea și viteza cu care aceasta trebuie

analizată. O investigație transfrontalieră poate presupune prelucrarea unui

volum considerabil de mesaje, date extrase din dispozitive electronice,

imagini, tranzacții și informații referitoare la persoane, locații și relațiile

dintre acestea. Europol arată că AI poate sprijini analiza unor asemenea

volume de date prin clasificarea și filtrarea informațiilor, identificarea unor

tipare și conexiuni, extragerea elementelor relevante și traducerea automată

a comunicațiilor în mai multe limbi⁴³. Aplicabilitatea acestor tehnologii în

managementul frontierelor nu mai este doar una teoretică. Proiecte de

cercetare finanțate de UE au testat deja utilizarea IA în supravegherea

maritimă: COMPASS2020 a utilizat sisteme de supraveghere asistate de IA

pentru îmbunătățirea cunoașterii situației operative, EFFECTOR a urmărit

sprijinirea deciziei în supravegherea maritimă, iar PROMENADE a

dezvoltat soluții automate pentru urmărirea navelor și detectarea

anomaliilor⁴⁴.

O importanță aparte o are analiza de risc. Frontex anticipează

consolidarea activităților bazate pe informații și a profilării de risc în

managementul frontierelor, în paralel cu extinderea utilizării biometriei și a

IA⁴⁵. Utilizarea unor asemenea instrumente poate facilita agregarea și

prioritizarea

indicatorilor,

dar

trebuie

menținută

distincția

dintre

identificarea unui risc și formularea unei concluzii privind persoana

evaluată. Europol atrage atenția asupra riscului de încredere excesivă în

rezultatele sistemelor automate și asupra posibilității apariției unor

suspiciuni nejustificate atunci când aceste instrumente sunt utilizate în afara

scopului pentru care au fost concepute.⁴⁶ Un asemenea proces nu transferă

sistemelor automate atribuții de decizie, ci utilizează IA pentru gestionarea

volumului informațional și pentru sprijinirea activității de analiză.

Extinderea utilizării biometriei ridică, la rândul ei, întrebări privind

interoperabilitatea sistemelor europene deja existente, precum EURODAC

și sistemele de intrare-ieșire, cu eventualele instrumente de analiză asistată

de IA dezvoltate la nivel național, astfel încât corelarea datelor să respecte

43 Europol, AI and Policing: The Benefits and Challenges of Artificial Intelligence for Law

Enforcement, Europol Innovation Lab, Luxembourg, 2024, DOI: 10.2813/0321023, pp. 11-

12, 16-21.

44 European Commission - CORDIS, Counteracting Migrant Smuggling: A Multifaceted

Approach to Fight Migrant Smuggling, Results Pack, 22 noiembrie 2024.

45 Frontex, Strategic Risk Analysis Report 2024, Warsaw, 2024, pp. 27, 47-48.

46 Europol, AI Bias in Law Enforcement - A Practical Guide, Europol Innovation Lab,

2025, pp. 18-19, 25.

72

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

atât cerințele tehnice de interoperabilitate, cât și limitele juridice privind

scopul pentru care fiecare set de date a fost inițial colectat.

Această interoperabilitate tehnică nu poate substitui însă cooperarea

instituțională propriu-zisă: instrumentele de analiză asistată de IA produc

valoare operațională doar în măsura în care structurile care le utilizează au

mandat clar, proceduri comune de lucru și canale funcționale de schimb al

rezultatelor cu celelalte instituții implicate în lanțul decizional, de la

detectarea inițială a unui risc până la măsura concretă aplicată de autoritatea

competentă.

Aceste funcții pot fi integrate într-un posibil model operațional de

utilizare a IA în sprijinul combaterii traficului de migranți, structurat pe

cinci etape: (1) Detectare - identificarea semnalelor relevante într-un volum

mare de informații; (2) Corelare - stabilirea legăturilor dintre informații

aparent disparate; (3) Prioritizare - orientarea resurselor către informațiile cu

valoare operațională ridicată; (4) Intervenție - decizia și aplicarea măsurilor

de către autoritățile competente, în condițiile legii; (5) Învățare și adaptare -

integrarea rezultatelor operaționale pentru îmbunătățirea analizelor și

reducerea erorilor. Ciclul informațional astfel construit permite ca fiecare

intervenție să alimenteze rundele ulterioare de analiză, fără ca decizia finală

să fie vreodată delegată în mod automat sistemului.

7. Limitele juridice ale utilizării inteligenței artificiale în

managementul frontierelor

Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială

stabilește un cadru direct relevant pentru utilizarea acestor sisteme în

domeniul migrației, azilului și managementului frontierelor. Anumite

sisteme destinate evaluării riscurilor asociate persoanelor care intră pe

teritoriul unui stat membru, asistării examinării unor cereri în materie de

azil, vize sau ședere, precum și detectării, recunoașterii ori identificării

persoanelor în acest context sunt încadrate în categoria sistemelor cu grad

ridicat de risc⁴⁷. Regulamentul acordă o atenție distinctă acurateței,

caracterului nediscriminatoriu și transparenței acestor sisteme, având în

vedere impactul pe care utilizarea lor îl poate produce asupra drepturilor

persoanelor vizate. În același timp, sistemele cu grad ridicat de risc trebuie

concepute astfel încât să poată fi supravegheate în mod efectiv de persoane,

iar rezultatele produse de acestea să poată fi interpretate și, atunci când este

necesar, ignorate, modificate sau inversate. Regulamentul atrage atenția

inclusiv asupra riscului unei încrederi automate sau excesive în rezultatele

generate de aceste sisteme⁴⁸. Din perspectiva managementului frontierelor,

implicația este clară: rezultatul furnizat de un sistem IA poate orienta

analiza sau determina efectuarea unor verificări suplimentare, dar nu poate

substitui condițiile juridice necesare adoptării unei măsuri față de persoana

evaluată. Utilizarea tehnologiei trebuie astfel raportată atât la eficiența

47 Regulamentul (UE) 2024/1689, art. 6 alin. (2), Anexa III pct. 7 și considerentul (60).

48 Regulamentul (UE) 2024/1689, art. 14 alin. (1) și alin. (4) lit. b)-d).

73

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

operațională, cât și la posibilitatea verificării și justificării rezultatului

obținut.

Regulamentul impune totodată obligații specifice de guvernanță

pentru operatorii sistemelor cu grad ridicat de risc, printre care evaluarea

impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de punerea în funcțiune,

ținerea unor registre de activitate care să permită trasabilitatea deciziilor

asistate de IA și instituirea unor mecanisme de supraveghere umană

efectivă, capabile să identifice și să corecteze erorile sistemice ale

sistemului.

Pentru

structurile

naționale

cu

competențe

în

domeniul

managementului frontierelor, aceste cerințe nu reprezintă doar constrângeri

administrative suplimentare, ci un cadru obligatoriu pentru orice strategie

viitoare de integrare a inteligenței artificiale. Proiectarea unor instrumente

de sprijin decizional trebuie să includă, încă din faza de concepție,

mecanisme de supraveghere umană, documentare și verificare a rezultatelor,

nu doar componenta tehnică de analiză a datelor.

8. Relevanța pentru România după integrarea deplină în spațiul

Schengen

Analiza modului în care IA poate influența traficul de migranți nu

poate fi disociată de contextul specific în care România își exercită

responsabilitățile de stat membru cu frontieră externă a spațiului Schengen,

un context care amplifică miza corectitudinii și oportunității informațiilor

disponibile pentru autoritățile naționale.

Integrarea deplină a României în spațiul Schengen modifică și

contextul în care trebuie analizate migrația ilegală și traficul de migranți.

Începând cu 1 ianuarie 2025, controalele asupra persoanelor la frontierele

terestre interne ale României au fost eliminate⁴⁹. Această schimbare nu

diminuează importanța combaterii criminalității

transfrontaliere, ci

accentuează rolul analizei de risc, al schimbului de informații, al cooperării

polițienești și al activităților desfășurate la frontiera externă și în interiorul

teritoriului. Datele Poliției de Frontieră Române pentru anul 2025 indică o

scădere cu aproximativ 78% a numărului persoanelor depistate în trecere

ilegală față de anul precedent, fiind constatate, în același timp, 188 de

infracțiuni de trafic de migranți⁵⁰. Reducerea depistărilor nu poate fi

echivalată automat cu dispariția amenințării, mai ales în condițiile în care

activități importante de recrutare, comunicare și coordonare se desfășoară

deja în mediul digital. În acest context, relevanța IA pentru România trebuie

analizată în primul rând prin raportare la capacitatea de valorificare a

informațiilor disponibile: integrarea analizei mediului digital cu analiza

operativă, investigarea traficului de migranți și cooperarea internațională

poate permite identificarea timpurie a unor conexiuni care nu pot fi

49 Consiliul Uniunii Europene, „Schengen: Council decides to lift land border controls with

Bulgaria and Romania”, 12 decembrie 2024.

50 Poliția de Frontieră Română, „Bilanțul Poliției de Frontieră pentru anul 2025”, 3 martie

2026.

74

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

evidențiate exclusiv prin controlul fizic al frontierei. Pentru România,

provocarea nu constă numai în adaptarea dispozitivului de control, ci și în

consolidarea capacității de analiză, astfel încât informațiile disponibile să

poată fi corelate și valorificate eficient într-un context în care criminalitatea

transfrontalieră este tot mai conectată la mediul digital.

Poziționarea particulară a României, ca stat aflat la frontiera externă

a Uniunii Europene și pe rute active de tranzit, în condițiile eliminării

controalelor sistematice la frontierele interne, impune o reechilibrare a

raportului dintre controlul fizic și analiza informațională, prin consolidarea

progresivă a rolului acesteia din urmă. Alte state care au trecut recent printr-

un proces similar de eliminare a controalelor sistematice la frontierele

interne oferă repere utile pentru anticiparea evoluțiilor posibile: experiența

acestora ne arată faptul că absența controlului fizic sistematic nu reduce

presiunea pe linia migrației ilegale, ci doar vizibilitatea sa imediată, mutând

centrul de greutate al detectării dinspre frontieră către analiza de risc bazată

pe informații și cooperarea operativă transfrontalieră.

În acest context, consolidarea capacității naționale de analiză a

mediului digital, corelată cu instrumentele deja dezvoltate la nivel

European, precum rețeaua DigiNeX sau proiectele de tip COMPASS2020,

EFFECTOR și PROMENADE, poate reprezenta un vector concret prin care

România să compenseze, la nivel informațional, reducerea vizibilității fizice

a fenomenului migrației ilegale generată de statutul de stat Schengen.

Această

direcție

presupune,

la

rândul

ei,

o

coordonare

interinstituțională clară între structurile cu atribuții în managementul

frontierelor,

combaterea

criminalității

organizate

și

cooperarea

internațională, astfel încât informațiile provenite din mediul digital să poată

fi integrate coerent în procesul decizional, fără a rămâne fragmentate între

instituții care acționează, în prezent, în mare parte independent unele de

altele.

Concluzii

Integrarea tot mai extinsă a tehnologiilor digitale în activitățile de

trafic de migranți este deja bine documentată, în timp ce utilizarea

inteligenței artificiale în acest context se află încă în curs de conturare.

Această diferență este esențială pentru interpretarea fenomenului:

posibilitatea tehnologică nu trebuie confundată cu existența unei utilizări

răspândite și constant documentate.

Analiza realizată susține ipoteza potrivit căreia inteligența artificială

nu generează o formă distinctă a infracțiunii de trafic de migranți, ci poate

amplifica și automatiza practici deja existente. Modelul analitic propus

evidențiază tocmai funcțiile asupra cărora această influență poate deveni

relevantă, de la extinderea razei de acțiune și personalizarea interacțiunilor

până la adaptarea prezenței digitale și creșterea volumului activităților.

Distincția pe trei niveluri, practici documentate, tendințe emergente

și riscuri prospective, utilizată pe parcursul întregului studiu rămâne

relevantă și pentru cercetările viitoare din acest domeniu: pe măsură ce vor

75

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

deveni disponibile mai multe date operaționale privind utilizarea efectivă a

IA de către rețelele de trafic de migranți, unele dintre riscurile discutate aici

ca fiind emergente vor putea fi confirmate sau, dimpotrivă, infirmate ca

practici răspândite, iar modelul 5F-IA poate fi ajustat în consecință.

Aceeași transformare oferă însă și autorităților posibilitatea de a

valorifica mai eficient volume mari și eterogene de informații. Valoarea IA

rezultă astfel mai ales din capacitatea de a sprijini analiza atunci când

volumul și complexitatea informațiilor fac dificilă identificarea rapidă a

elementelor relevante. În același timp, utilizarea acestor instrumente în

managementul frontierelor nu poate fi separată de limitele juridice, de

protecția drepturilor fundamentale și de necesitatea verificării rezultatelor

generate automat. Tehnologia poate semnala o anomalie, o conexiune sau

un risc, dar semnificația acestora trebuie stabilită prin raportare la context și

la informațiile disponibile.

Pentru România, integrarea deplină în spațiul Schengen face această

evoluție cu atât mai relevantă. Reducerea rolului controlului sistematic la

frontierele interne, în condițiile menținerii riscurilor asociate criminalității

transfrontaliere, sporește importanța analizei de risc, a cooperării

internaționale și a valorificării informațiilor din mediul digital. În aceste

condiții, principala provocare nu este adoptarea inteligenței artificiale ca

scop în sine, ci integrarea acesteia într-un model de management al

frontierelor capabil să valorifice avantajele tehnologice, fără a transforma

evaluarea algoritmică într-un substitut pentru analiza profesională și

responsabilitatea juridică.

O direcție de cercetare relevantă pentru etapele următoare o

reprezintă validarea empirică a modelului prin metode calitative

complementare analizei documentare, de exemplu prin interviuri sau focus-

grupuri cu practicieni din domeniul managementului frontierelor, al

combaterii criminalității transfrontaliere, în special a traficului de migranți,

și al cooperării europene, care, prin experiența lor operațională directă, pot

confirma, nuanța sau infirma funcțiile propuse de modelul 5F-IA și

relevanța practică a acestora pentru contextul specific românesc.

O asemenea validare empirică ar permite, totodată, transformarea

modelului 5F-IA dintr-un instrument analitic descriptiv într-un fundament

pentru construirea unei strategii naționale interinstituționale de răspuns la

dimensiunea digitală și tehnologică a traficului de migranți, adaptată

particularităților României ca stat de frontieră externă a spațiului Schengen.

Această perspectivă deschide, în opinia noastră, o direcție firească de

continuare a cercetării de față.

În cele din urmă, eficiența utilizării inteligenței artificiale în

managementul frontierelor va depinde de capacitatea instituțiilor de a

transforma avantajul tehnologic într-un avantaj operațional real, fără a

diminua controlul uman, responsabilitatea juridică și protecția drepturilor

fundamentale.

76

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

BIBLIOGRAFIE

1. Lucrări și articole științifice

ANGUITA-OLMEDO, Concepción, „The Convergence of Trafficking and

Migrant Smuggling in West Africa: Migration Pressure Factors

and Criminal Actors”, Social Sciences, vol. 14, nr. 8, 2025, art.

447;

BOWEN, Glenn A., „Document Analysis as a Qualitative Research

Method”, Qualitative Research Journal, vol. 9, nr. 2, 2009;

CAMPANA, Paolo, „Human Smuggling: Structure and Mechanisms”,

Crime and Justice, vol. 49, 2020;

CAMPANA, Paolo; GELSTHORPE, Loraine, „Choosing a Smuggler:

Decision-making Amongst Migrants Smuggled to Europe”,

European Journal on Criminal Policy and Research, vol. 27,

2021;

DE MASSOL DE REBETZ, Roxane, „How Useful Is the Concept of

Transit Migration in an Intra-Schengen Mobility Context?

Diving into the Migrant Smuggling and Human Trafficking

Nexus in Search for Answers”, European Journal on Criminal

Policy and Research, vol. 27, 2021;

DEKKER, Rianne; ENGBERSEN, Godfried, „How Social Media

Transform Migrant Networks and Facilitate Migration”, Global

Networks, vol. 14, nr. 4, 2014;

DIBA, Parisa; PAPANICOLAOU, Georgios; ANTONOPOULOS, Georgios

A., „The Digital Routes of Human Smuggling? Evidence from

the UK”, Crime Prevention and Community Safety, vol. 21,

2019;

LEVESQUE, Joel, „The AI-Enhanced Trafficking Threat: Examining the

Technological Evolution of Trafficking in Persons Operations

with AI Tools”, Journal of Human Trafficking, 2025;

OUBAD, Ismail; GHAFFARI, Rassa, „The Digital Infrastructures of Illegal

Border Crossings: Solidarity Actors and Networks in the Arabic

and Persian Speaking Virtual Spheres”, Critical Criminology,

vol. 33, 2025;

ÖZDEMIR, Özlem; BAYKAL, Bülent; SARIOĞLU, Elif Başak, „The Use

of Social Media in Irregular Migration and Migrant Smuggling:

A Qualitative Study in Türkiye”, Journal of Borderlands

Studies, vol. 40, nr. 6, 2025;

2. Documente și rapoarte ale organizațiilor și instituțiilor internaționale

European Border and Coast Guard Agency (Frontex), Common Integrated

Risk Analysis Model 2.1 (CIRAM 2.1), Warsaw, 2021;

European Border and Coast Guard Agency (Frontex), Strategic Risk

Analysis Report 2024, Warsaw, 2024;

77

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Europol, Criminal Networks in Migrant Smuggling, Europol Spotlight

Report, Luxembourg, 2023;

Europol, Tackling Threats, Addressing Challenges - Europol's Response to

Migrant Smuggling and Trafficking in Human Beings in 2023

and Onwards, Luxembourg, 2024:

Europol, AI and Policing: The Benefits and Challenges of Artificial

Intelligence for Law Enforcement, Europol Innovation Lab,

Luxembourg, 2024:

Europol, The Changing DNA of Serious and Organised Crime - EU-

SOCTA 2025, Luxembourg, 2025;

Europol, Biometric Vulnerabilities: Ensuring Future Law Enforcement

Preparedness, Europol Innovation Lab Observatory Report,

Luxembourg, 2025;

Europol, AI Bias in Law Enforcement - A Practical Guide, Europol

Innovation Lab, 2025;

Europol, IOCTA 2026 - The Evolving Threat Landscape: How Encryption,

Proxies and AI Are Expanding Cybercrime, Luxembourg, 2026;

G7 Interior and Security Ministers, Action Plan to Prevent and Counter the

Smuggling of Migrants, Mirabella Eclano, 2-4 octombrie 2024;

INTERPOL, Project CCISOM: New Technologies - Cyber Challenges in

Smuggling of Migrants and Human Trafficking;

OSCE Office of the Special Representative and Co-ordinator for Combating

Trafficking in Human Beings; Regional Support Office of the

Bali Process, New Frontiers: The Use of Generative Artificial

Intelligence to Facilitate Trafficking in Persons, Policy Brief;

United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC), Trafficking in

Persons & Smuggling of Migrants - Module 11: Differences and

Commonalities, Education for Justice University Module Series;

United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC), Legislative and

Policy Solutions to Emerging Issues Related to the Smuggling

of Migrants, document CTOC/COP/WG.7/2025/3, 5 august

2025;

3. Documente și comunicări instituționale

Consiliul Uniunii Europene, „Schengen: Council Decides to Lift Land

Border Controls with Bulgaria and Romania”, 12 decembrie

2024;

European Commission - CORDIS, Counteracting Migrant Smuggling: A

Multifaceted Approach to Fight Migrant Smuggling, Results

Pack, 22 noiembrie 2024;

Europol, „New Network to Target Migrant Smugglers in the Digital

Domain”, 3 mai 2024;

Europol, „Firm Stand against Migrant Smuggling: Global Alliance

Convened in Brussels”, 12 decembrie 2025;

Europol, „The Grip on Migrant Smuggling Tightens: New Department at

Europol to Step Up the Fight”, 24 martie 2026;

78

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Europol, „Fake Document Factory Dismantled in Spain: Around 800 IDs

Seized”, 4 iunie 2026;

Poliția de Frontieră Română, „Bilanțul Poliției de Frontieră pentru anul

2025”, 3 martie 2026;

4. Acte normative și instrumente juridice internaționale

Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe calea terestră, a aerului

și pe mare, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva

criminalității transnaționale organizate, New York, 15 noiembrie

2000, ratificat de România prin Legea nr. 565/2002;

Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de

persoane, în special al femeilor și copiilor, New York, 15

noiembrie 2000, ratificat de România prin Legea nr. 565/2002;

Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului

din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind

inteligența artificială (Artificial Intelligence Act);

Directiva (UE) 2024/1712 a Parlamentului European și a Consiliului din 13

iunie 2024 de modificare a Directivei 2011/36/UE privind

prevenirea și combaterea traficului de persoane.