5

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

CRIZA DEMOGRAFICĂ CRONICĂ DIN ROMÂNIA ȘI EFECTELE

EI NEGATIVE PENTRU CAPACITATEA DE APĂRARE A ȚĂRII

CHRONIC DEMOGRAPHIC CRISIS IN ROMANIA AND ITS

NEGATIVE EFFECTS ON THE COUNTRY'S DEFENSE CAPACITY

General-locotenent (rtr) prof. asoc. dr. Constantin MINCU^

(Academy of Romanian Scientists, 3 Ilfov, 050044, Bucharest, Romania,

email: secretariat@aosr.ro)

Rezumat: Această problematică a mai fost dezbătută în ultimii ani.

Numeroși specialiști români și străini au analizat și au publicat articole și studii în

care au demonstrat că războaiele, din păcate, nu se duc numai cu sisteme de arme

sofisticate și nici numai cu inteligența artificială (IA), ci și cu numeroși militari

care operează în câmpul de luptă și își dau viața cu zecile de mii, așa cum

demonstrează războiul din Ucraina, declanșat în februarie 2022 de către

„iubitoarea de pace”, Federația Rusă.

Am decis să revin la acest subiect după ce am luat la cunoștință de

articolul publicat de fostul șef al Statului Major General (SMAp), Generalul Ștefan

Dănilă, pe site-ul adevărul.ro la data de 21.08.2026¹.

După patru ani și jumătate de război feroce în Ucraina, declanșat la

24.02.2022, de către președintele Vladimir Vladimirovici Putin, până la această

dată (24.08.2026) părțile beligerante au pierdut, potrivit Ucrainei și unor surse

independente, așa cum este Institutul Internațional pentru Studii Strategice²:

Rusia – aproximativ 1,5 milioane de luptători, uciși și răniți, iar Ucraina 650.000-

700.000 de oameni, în efortul acestui stat agresat de a face față mașinii de război a

Rusiei.

Asta înseamnă pentru potențialele conflicte care amenință întreaga lume și

în mod deosebit Europa, că factorul demomilitar are o importanță vitală în

asigurarea apărării și securității oricărui stat, înclusiv România.

Din păcate, în lipsa oricăror politici publice în domeniul stăpânirii

declinului demografic, statul român nu face nimic, dimpotrivă, ultimele măsuri, de

așa-zisă austeritate, lovesc puternic în familiile cu copii mici și în familiile care își

doresc copii.

Cuvinte cheie: factorul demomilitar, apărarea țării, Rusia, Ucraina,

România.

Abstract: This issue has been debated in recent years. Numerous

Romanian and foreign specialists have analyzed and published articles and studies

 Membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru în Consiliul

Onorific al Academiei Oamenilor de Știință din România, Vicepreședinte al Secției de

Științe Militare, telefon: 0722303015, email: mincu_constantin@yahoo.com.

1 Dănilă Ștefan, „Străinii nu pot lupta în locul nostru. Cum afectează criza demografică

apărarea României”, disponibil la https://adevarul.ro/securitate-si-aparare/strainii-pot-

suplini-forta-de-munca-dar-nu-si-2551185.html, accesat la 31.08.2026.

2 Borcea Ștefan, „Rusia a pierdut aproximativ 1.475.270 de soldaţi în Ucraina de la

începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General

al Forţelor Armate ale Ucrainei”, disponbil la https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/cifre-

oficiale-rusia-a-pierdut-aproape-15-2551484.html, accesat la 31.08.2026.

6

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

in which they demonstrated that wars, unfortunately, are not fought only with

sophisticated weapons systems and not only with artificial intelligence (AI), but

also with numerous soldiers who operate on the battlefield and give their lives by

the tens of thousands, as demonstrated by the war in Ukraine, launched in

February 2022 by the "peace-loving" Russian Federation.

I decided to return to this topic after becoming aware of the article

published by the former Chief of the General Staff (SMAp), General Ștefan Dănilă,

on the adevărul.ro website on 21.08.2026.

After four and a half years of fierce war in Ukraine, launched on february

24, 2022, by President Vladimir Vladimirovich Putin, by this date (august 24,

2026) the warring parties have lost, according to Ukraine and independent

sources, such as the International Institute for Strategic Studies: Russia –

approximately 1.5 million fighters, killed and wounded, and Ukraine 650,000-

700,000 people, in the effort of this aggressed state to cope with the Russian war

machine.

This means for the potential conflicts that threaten the entire world and

especially Europe, that the demomilitary factor is of vital importance in ensuring

the defense and security of any state, including Romania.

Unfortunately, in the absence of any public policies in the field of

controlling demographic decline, the Romanian state is doing nothing; on the

contrary, the latest so-called austerity measures are hitting families with young

children and families who want children hard.

Keywords: demomilitary factor, country's defense, Russia, Ukraine,

Romania.

1.Introducere

În aceste condiții complicate marcate de incertitudini și turbulențe

la nivel global (războiul din Ucraina, conflictul major dintre Iran și SUA-

Israel, agitația militaristă a Chinei și Rusiei din Pacific și amenințările

regimului comunist de la Beijing împotriva Taiwanului, la care se adaugă

războaiele comerciale și amenințările de altă natură ale Administrației

Trump împotriva unor state suverane (Canada, Danemarca, Venezuela,

Panama, Mexic, Uniunea Europeană etc.), pun o presiune fără precedent

asupra Ordinii Mondiale, instituită după Al Doilea Război Mondial.

Gravitatea situației este demonstrată și de faptul că ONU s-a

transformat într-un „TURN BABEL”, așa cum au subliniat unii analiști, fără

nici o putere în rezolvarea unor dosare internaționale complicate. De fapt,

trei din cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU fac

ce doresc pe scena mondială, fără să respecte Carta ONU și reglementările

internaționale asumate prin tratate și înțelegeri multilaterale.

Doar dacă luăm în considerare acțiunile Rusiei din anul 2008 și până

astăzi (26.08.2026), înțelegem că agresivitatea atavică a Imperiului Rus nu

are leac^3,4.

Trebuie să subliniez că, din sute de analize, articole și cărți care

analizează, cu argumente, agresivitatea permanentă a Rusiei împotriva

3 Mincu Constantin, „Haos Geopolitic Global”, Revista de Științe Militare, nr. 4/2019.

4 Mincu Constantin, „Agresivitatea politico-militară globală a Federației Ruse”, Revista de

Științe Militare, nr. 2/2019.

7

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

tuturor, remarc, din nou, cartea „Războiul Rusiei cu Lumea și cum ne

afectează”⁵.

2. Importanța factorului demomilitar în război

În materialele disponibile, din diferite surse, se demonstrează modul

de gândire și acțiune politico-militară a echipei agresive de la Moscova,

greșelile grave de calcul ale liderului de la Kremlin, precum și cinismul și

cruzimea acestuia și a trupelor sale. Mai nou, serviciile secrete occidentale

au obținut informații, din diverse surse, că Putin planifică un atac asupra

unor țări NATO și provocări militare venite din Belarus și Enclava

Kalinigrad.

Mai nou, sunt informații credibile, în legătură cu o nouă mobilizare

masivă, cu scopul de a extinde și prelungi războiul⁶.

Deși rușii se confruntă cu pierderi grele de vieți și echipamente, nu

dau niciun semn până acum (26.08.2026), că ar dori pacea, declarațiile

recente ale unor lideri ruși venind să confirme că își doresc toată Ucraina și

mai mult decât atât⁷.

Și mai grav este că în analiza recentă a BLOOMBERG se apreciază

că „Rusia ia în calcul o escaladare a războiului din Ucraina. Se discută

despre posibilitatea recurgerii la arme nucleare tactice, ca soluție extremă”⁸.

Din datele existente până acum (26.08.2026), rezultă cu claritate și

argumente importanța resurselor umane pentru un război de lungă durată,

deși unii analiști, inclusiv români, susțin teoria greșită a unor armate mici,

dar dotate cu mijloace de luptă moderne, unele asistate de IA.

Înclin să cred că ar trebui să existe un echilibru atent calculat ținând

seama de riscurile și amenințările din spațiul european și de vecinătatea

directă a României cu zona de război.

Din analiza, la zi, a pierderilor Rusiei și Ucrainei în patru ani și

jumătate de război, rezultă clar că Rusia a pierdut de 20 de ori mai mulți

soldați decât efectivele la pace ale Armatei României (75.000 de militari),

iar Ucraina de 10 ori mai mulți.

Oare această realitate nu pune pe gânduri decidenții politici și

militari din România?! Se pare că NU!

Analizând mai aprofundat factorul demomilitar în război (sunt

disponibile multe surse de informații privind legătura directă, greu de

contestat, dintre mărimea și structura populației unei țări și capacitatea de a

dimensiona forțele armate la pace, în situații de criză și la război).

5 Keir Giles, Războiul Rusiei cu lumea și cum ne afectează, Editura Niculescu, 2023.

6 Ghiurca Narcis, „Fostul emisar special al SUA pentru Ucraina îl compară pe Putin cu

Hitler: „Îngrijorarea mea: vom ajunge la un al Treilea Război Mondial”, disponibil la

https://adevarul.ro/stiri-externe/rusia/fostul-emisar-special-al-sua-pentru-ucraina-il-

2552038.html, accesat la 31.08.2026.

7 Idem.

8 Stancu Cristina, „Bloomberg: Rusia ia in calcul o escaladare a războiului din Ucraina. Se

discută despre posibilitatea recurgerii la arme nucleare tactice, ca soluție extremă”,

disponibil

la

https://adevarul.ro/stiri-externe/rusia/bloomberg-rusia-ia-in-calcul-o-

escaladare-a-2552332.html, accesat la 01.09.2026.

8

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

După încheierea Războiului Rece, odată cu prăbușirea URSS

(decembrie 1991), mulți specialiști militari și decidenți politici, din puterile

globale relevante, au argumentat nevoia demasificării armatelor lor, în

principal pe baza dezvoltării tehnologiilor și armamentelor moderne

(inclusiv a dronelor și aplicațiilor IA), care pot compensa scăderea, uneori

dramatică, a efectivelor la pace (inclusiv în România, de la 340.000 de

militari în 1989, la 75.000 de militari în 2001), dar și a celor din rezervele

de mobilizare (în România rezerva de mobilizare aproape s-a topit, fiind sub

50.000 de rezerviști în vârstă și inapți, din punct de vedere fizic, pentru un

efort de război).

Din mai multe surse se apreciază că acum țările NATO au la pace

în armatele lor între 0,3 și 0,8% din populație. În cazul statelor non-NATO

procentul la pace este mai mare, fiind între 1,1 și 1,5%.

Războiul din Ucraina contrazice flagrant estimările făcute până în

2022, acum Rusia având un număr de aproximativ 3 milioane de militari, iar

Ucraina aproximativ 1,5 milioane.

În acest context, să revenim la situația din România. Statul nostru

are o gravă și persistentă criză demografică, nebăgată în seamă de autorități.

Declinul demografic în țara noastră este de -2% pe an, astfel că

acum, după datele recensământului din 2022⁹ a fost înregistrată o populație

de 19.053.815 locuitori, pierzând cu seninătate, 1,1 milioane față de

recensământul din anul 2011. Specialiștii din domeniu afirmă că în anul

2040 România va avea, în varianta optimistă, numai 16 milioane de

locuitori, iar în varianta pesimistă (mult mai posibilă) numai 14 milioane,

față de 22,8 milioane în anul 1989. Din cifra menționată de 19,05 milioane,

mai mult de 6 milioane sunt plecați în străinătate (așa cum apreciază și

generalul Ștefan Dănilă, în materialul citat în subsol la nr. 1).

Oficialii români spun, în mod necredibil, că românii din străinătate

sunt doar 4 milioane.

Această situație gravă generează mari probleme forțelor de apărare și

siguranță națională și afectează capacitatea țării de a putea mobiliza

efectivele necesare pentru apărare.

Studiind structura populației pe vârste, constatăm o accentuată

îmbătrânire și o diminuare semnificativă a numărului tinerilor cu vârste

cuprinse între 18 și 35 de ani, segment din care pot fi recrutați militarii

necesari Armatei și celorlalte structuri din Sistemul Național de Apărare, pe

timp de pace, în situații de criză și la război.

O altă problemă gravă este și cea a pregătirii școlare și profesionale,

recensământul citat demonstrând o creștere a numărului elevilor cu abandon

școlar și a celor care au numai studii gimnaziale. Având în vedere

complexitatea actuală și viitoare a sistemelor de arme și a necesității

9 Popa Dan, „Primele rezultate ale Recensământului 2022: Populația României a scăzut la

19.053.815

locuitori”,

disponibil

la

https://hotnews.ro/primele-rezultate-ale-

recensamantului-2022-populatia-romaniei-a-scazut-la-19-053-815-locuitori-89103, accesat

la 01.09.2026.

9

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

competențelor digitale, este dificil ca acestea să fie operate, cu succes, în

luptă, de către resursele umane disponibile pe termen scurt și mediu.

Cred că ar trebui să reflectăm mai mult asupra involuției populației

începând din 1989 și până astăzi:

• Populația României:

- 1989 = 22.800.000;

- 2015 = 21.462.000;

- 2026 = 19.000.000.

• Cetățeni apți de efort militar:

- 1989 = 6.840.000;

- 2015 = 6.438.000;

- 2026 = 5.000.000.

• Militari activi la pace:

- 1989 = 340.000;

-2015 = 73.000;

- 2026 = 67.000 (pe hârtie 75.000).

• Procent din populație:

- 1989 = 1,48%;

- 2015 = 0,34%;

- 2026 = 0,28%.

Trebuie să remarcăm că autoritățile Statului Român nu comunică

transparent situația resurselor umane pentru apărare. Observăm că există

diferențe notabile față de datele furnizate semestrial de Grupul de Analiză

„GLOBAL FIRE POWER – 2026”¹⁰.

Analizând atent cifrele menționate mai sus, rezultă că față de 1989

avem o reducere drastică, de 4,6 ori a militarilor la pace și de 10 ori a

rezerviștilor mobilizabili în unități care își măresc efectivele la război și în

cele noi care iau ființă, potrivit planurilor de mobilizare (dacă acestea mai

există!?).

Apreciez că decidenții politici și militari ar trebui, totuși, să înțeleagă

că suntem stat de frontieră al NATO și al UE, situat, din ghinion istoric,

într-o zonă cu multe riscuri și amenințări militare și hibride, iar până acum,

dispozitivele NATO se mișcă cu „timiditate” spre Est, mai ales în Flancul de

Sud-Est și în Bazinul Mării Negre.

Nu putem neglija războiul de la granița României declanșat de Rusia

împotriva Ucrainei, război care durează deja de 4,5 ani, cu efecte directe

asupra teritoriului țării noastre prin atacuri zilnice cu drone aeriene și

navale.

În acest context să ne reamintim de discursul lui V.V. Putin (de

peste două ore) din 26.02.2024, discurs în care amenința Occidentul și

Omenirea cu extincția, prin folosirea imensului arsenal nuclear¹¹.

10 „2026 Romania Military Strength”, disponibil la https://www.globalfirepower.-

com/country-military-strength-detail.php?country_id=romania, accesat la 01.09.2026.

11 „Vladimir Putin, discurs în fața națiunii: De ce NATO nu înțelege că există pericolul unui

conflict nuclear? / Armata noastră a câștigat o experiență de luptă colosală / Rușii trebuie să

10

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Cred că textul acestui discurs, de o agresivitate fără precedent, din

1945 și până în 2024, ar trebui să fie studiat și analizat temeinic de către

decidenții politici (rupți complet de realitate) și liderii militari români

(excesiv de obedienți față de șefii politici), cei care țin cu anii în sertare

legile care privesc apărarea și securitatea națională și, în loc să-și ceară

scuze, lovesc tot în militari (!?).

Cred că cei interesați de Apărarea Țării (tot mai puțini sau mai lipsiți

de voce), din zona politică și din cea militară, știu că în anii 1999-2000 s-a

apreciat ca Armata Română să dispună, la pace, de 120.000 de militari

(luptători, nu clienți politici plantați din belșug în structurile centrale ale

M.Ap.N, care, în caz de război mai mult încurcă sau pur și simplu fug). Ar

fi fost un efort, dar apărarea și siguranța Statului Român și a statalității sale

costă (la fel ca în alte state).

Agresivitatea istorică a unor vecini ai României (care nu va dispărea

niciodată) impune o analiză responsabilă asupra capabilității țării de a se

putea apăra. Dar cine să o facă!?

Ca prin minune, fără nici o dezbatere publică și fără nici o analiză a

riscurilor și amenințărilor din zona noastră, decidenții (!?) au apreciat că

sunt suficienți 75.000 de militari și 15.000 de angajați civili (cam prea

mulți), rezultând un total de 90.000 de oameni. În loc de aceste cifre pe

hârtie, avem acum doar 67.000 de militari, din care doar vreo 30% sunt

capabili de acțiuni de luptă specifice războiului modern. Această Armată de

astăzi nu poate rezista unui agresor atavic, așa cum este Rusia.

Așa cum am prezentat mai sus, la aceste neajunsuri sistemice, se

adaugă și faptul că aproximativ șase milioane de români (din cei

19.053.800) sunt plecați, pe termen lung sau definitiv în străinătate. Cel

puțin 30% dintre aceștia sunt apți pentru serviciul militar la pace, criză și

război. Dar nu mai ai de unde să-i iei și după cum declară unii public, nu vor

să moară pentru a apăra averile numeroșilor corupți din România (!??).

3. Cred că în contextul actual din România ar fi necesar să

expun, din punctul meu de vedere pe care mi-l asum, câteva concluzii la

actuala criză politico-militară din regiune, și care implică acțiuni

concrete și urgente din partea politicienilor și militarilor aflați acum în

funcții de reglementare și de conducere:

• Societatea românească actuală, în întregul ei, este bulversată și

debusolată de politicile haotice și fără nici o viziune (luate fără

expertiză, pe genunchi) în toate domeniile vieții politice,

economice și sociale;

• Cetățenii cinstiți (majoritari în țară) nu înțeleg de ce mafia

politico-economică continuă nestingherită să fure, zilnic apărând

în media noi cazuri;

facă

mai

mult

sport:

Lăsați

băutura,

apucați-vă

de

ski!”,

disponibil

la

https://hotnews.ro/video-vladimir-putin-discurs-n-fata-natiunii-de-ce-nato-nu-ntelege-ca-

exista-pericolul-unui-conflict-nuclear-armata-noastra-a-cstigat-o-experienta-de-lupta-

colosala-rusii-t-14607, accesat la 01.09.2026.

11

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

• România, din păcate, datorită politicilor publice păguboase și a

jafului generalizat, trăiește pe datorie, în contul generațiilor

viitoare, care nu vor mai dori să rămână în țară. Ultimele cifre

indică o datorie publică de peste 60% din Produsul Intern Brut

(PIB)¹², fără a se vedea ceva semnificativ în investiții publice și în

bunăstarea românilor, care muncesc cinstit;

• Dezindustrializarea, efectuată după planuri malefice, inclusiv în

ceea ce privește unitățile de producție din domeniul apărării

(armament și muniții, diverse echipamente), cum ar fi cele din

domeniul comunicațiilor militare și logisticii, a continuat în ritm

alert. Acum cumpărăm muniție din Brazilia, din Serbia și din alte

țări. Este, în opinia mea, o mare bătaie de joc și un act de trădare a

intereselor naționale ale României;

• Securitatea cetățeanului este tot mai amenințată de tot felul de

clanuri de interlopi și criminali, aflate în cârdășie cu cei care ar

trebui, prin lege și atribuții, să-i stârpească. Aceste clanuri sunt

implicate în traficul de droguri și în distrugerea sănătății și vieții

tinerilor (fenomenul este complet scăpat de sub control, după

planul „autorităților”);

• Educația continuă să fie scena unor experimente nefericite, cu un

pronunțat caracter antinațional (tot după planuri malefice).

Pregătirea precară și inadecvată realităților din lumea actuală,

afectează grav și componenta militară, lipsită de resurse umane

calificate, în stare să facă față provocărilor de securitate;

• Sănătatea este în atenție doar pe hârtie, în „planuri” și strategii,

niciodată aplicate, deși au fost alocate, în ultimii ani, resurse

financiare importante.

• Apărarea, așa cum demonstrează, cu argumente solide, numeroși

analiști militari avizați, în numeroase studii, cărți și articole

publicate, este o „floare” care se pune la butonieră doar de 1

decembrie. În rest fiecare cu afacerile și interesele lui, mai ales a

celor de la vârful „politicii” și „guvernării”, atâta timp cât o să

mai țină;

• Și pentru că criza demografică cronică din România este

subiectul acestui articol, trebuie să remarc faptul că actualul

Guvern taie miciile indemnizații pentru femeile gravide, bebeluși

și pentru copiii proveniți din zonele sărace, fără posibilități de a

avea o viață normală și fără accesul minim la educație;

12 „Datoria publică a depășit 60% din PIB”, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/-

economie/finante-economie/datoria-publica-a-depasit-60-din-pib-guvernul-nu-mai-poate-

majora-cheltuielile-totale-cu-salariile-si-asistenta-sociala-3912885, accesat la 02.09.2026.

12

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

• Lipsa totală a politicilor în domeniul stopării declinului

demografic, cel mai accentuat din Europa, este un act deliberat de

ticăloșie și trădare națională. Cine va plăti pentru asta și când!?

• Ar mai fi multe de spus, dar mă opresc aici.

În încheierea acestui scurt material aș dori ca situația țării să se

schimbe în bine, dar, așa cum arată actuala „clasă politică”, sunt șanse

extrem de mici.

Sunt convins că textul meu va enerva pe mulți, dar acesta este

adevărul, la care se pot inventaria alte sute de activități și acțiuni împotriva

României și a capacității sale de a se putea apăra (în varianta puțin probabilă

că cei aflați acum „la butoane” îl vor citi ).

BIBLIOGRAFIE

BORCEA Ș., „Rusia a pierdut aproximativ 1.475.270 de soldaţi în Ucraina

de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie

2022, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale

Ucrainei”, disponbil la https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/-

cifre-oficiale-rusia-a-pierdut-aproape-15-2551484.html;

DĂNILĂ Ș., „Străinii nu pot lupta în locul nostru. Cum afectează criza

demografică apărarea României”, disponibil la https://adevarul.-

ro/securitate-si-aparare/strainii-pot-suplini-forta-de-munca-dar-

nu-si-2551185.html;

GHIURCA N., „Fostul emisar special al SUA pentru Ucraina îl compară pe

Putin cu Hitler: „Îngrijorarea mea: vom ajunge la un al Treilea

Război

Mondial”,

disponibil

la

https://adevarul.ro/stiri-

externe/rusia/fostul-emisar-special-al-sua-pentru-ucraina-il-

2552038.html;

KEIR G., Războiul Rusiei cu lumea și cum ne afectează, Editura Niculescu,

2023;

MINCU C., „Agresivitatea politico-militară globală a Federației Ruse”,

Revista de Științe Militare, nr. 2/2019;

MINCU C., „Haos Geopolitic Global”, Revista de Științe Militare, nr.

4/2019;

POPA D., „Primele rezultate ale Recensământului 2022: Populația

României a scăzut la 19.053.815 locuitori”, disponibil la

https://hotnews.ro/primele-rezultate-ale-recensamntului-2022-

populatia-romniei-a-scazut-la-19-053-815-locuitori-89103;

STANCU C., „Bloomberg: Rusia ia in calcul o escaladare a războiului din

Ucraina. Se discută despre posibilitatea recurgerii la arme

nucleare tactice, ca soluție extremă”, disponibil la https://-

13

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

adevarul.ro/stiri-externe/rusia/bloomberg-rusia-ia-in-calcul-o-

escaladare-a-2552332.html;

2026

Romania

Military

Strength”,

disponibil

la

https://www.-

globalfirepower.com/country-military-strength-detail.php?-

country_id=romania;

„Vladimir Putin, discurs în fața națiunii: De ce NATO nu înțelege că există

pericolul unui conflict nuclear? / Armata noastră a câștigat o

experiență de luptă colosală / Rușii trebuie să facă mai mult

sport: Lăsați băutura, apucați-vă de ski!”, disponibil la

https://hotnews.ro/video-vladimir-putin-discurs-n-fata-natiunii-

de-ce-nato-nu-ntelege-ca-exista-pericolul-unui-conflict-nuclear-

armata-noastra-a-cstigat-o-experienta-de-lupta-colosala-rusii-t-

14607;

„Datoria publică a depășit 60% din PIB”, disponibil la https://-

www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/datoria-

publica-a-depasit-60-din-pib-guvernul-nu-mai-poate-majora-

cheltuielile-totale-cu-salariile-si-asistenta-sociala-3912885.