29

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

AMENINȚĂRILE HIBRIDE DIN PARTEA FEDERAȚIEI RUSE

PE TERITORIUL UNIUNII EUROPENE

RUSSIAN HYBRID THREATS WITHIN THE EUROPEAN UNION

MEMBER STATES

Maior dr. Sînziana IANCU^

Rezumat:

Conflictul

contemporan

depășește

cadrul

războiului

convențional și integrează dimensiuni cibernetice, informaționale, cognitive,

economice și spațiale într-un ecosistem de amenințări hibride aflat în continuă

transformare. Granița dintre pace și război devine tot mai dificil de delimitat, iar

actorii statali și non-statali folosesc instrumente de influență, dezinformare și

atacuri cibernetice pentru a afecta procesele decizionale și infrastructurile critice.

Lecțiile recente ale conflictelor moderne evidențiază rolul esențial al

infrastructurilor digitale, comunicațiilor și sistemelor satelitare în securitatea

națională și internațională.

Dezvoltarea accelerată a tehnologiilor emergente, precum inteligența

artificială, Internet of Things și calculul cuantic, amplifică atât oportunitățile, cât

și vulnerabilitățile strategice. În acest context, reziliența devine un obiectiv central,

bazat pe cooperarea dintre instituțiile statului, sectorul privat, mediul academic și

societatea civilă. Consolidarea securității cibernetice, protejarea infrastructurilor

critice, reducerea dependențelor tehnologice și intensificarea cooperării

internaționale sunt considerate condiții esențiale pentru apărarea societăților

democratice în fața amenințărilor hibride.

Cuvinte cheie: război hibrid, securitate cibernetică, inteligență artificială,

reziliență, infrastructuri critice.

Abstract: Contemporary conflict extends beyond conventional warfare,

integrating cyber, informational, cognitive, economic, and space dimensions into

an evolving ecosystem of hybrid threats. The boundary between war and peace is

becoming increasingly blurred, as both state and non-state actors employ influence

operations, disinformation campaigns, and cyberattacks to disrupt decision-

making processes and target critical infrastructure. Recent conflicts have

demonstrated the strategic importance of digital infrastructures, communication

networks, and satellite systems in maintaining national and international security.

The rapid development of emerging technologies, such as artificial

intelligence, the Internet of Things, and quantum computing, creates both new

opportunities and significant strategic vulnerabilities. In this context, resilience

has become a central objective, requiring close cooperation among government

institutions, the private sector, academia, and civil society. Strengthening

cybersecurity,

protecting

critical

infrastructure,

reducing

technological

dependencies, and enhancing international cooperation are considered essential

measures for safeguarding democratic societies against hybrid threats.

Keywords: hybrid warfare, cybersecurity, artificial intelligence, resilience,

critical infrastructure.

 membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității, ministru consilier în MAE,

email: iancu_sanziana@yahoo.com

30

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

I. Introducere

Războiul contemporan nu mai poate fi înțeles exclusiv prin prisma

confruntării militare convenționale, ci presupune integrarea simultană a

dimensiunilor cibernetice, informaționale, cognitive, economice și spațiale

într-un ecosistem de amenințări hibride aflat într-o continuă evoluție.

Granița tradițională dintre război și pace devine din ce în ce mai

difuză. Actorii statali și non-statali utilizează instrumente hibride pentru a

influența percepțiile, a vulnerabiliza societățile democratice și a afecta

procesele decizionale fără a depăși pragul unui conflict armat declarat. În

acest context, domeniul cibernetic a fost definit ca un „câmp de luptă

invizibil”, în care infrastructura digitală, rețelele de comunicații și spațiul

informațional devin simultan ținte, arme și vectori de influență strategică.

Aproape orice conflict contemporan dezvoltă o componentă

cibernetică proprie, iar operațiunile cibernetice sunt utilizate atât pentru

spionaj și pre-poziționare strategică, cât și pentru sabotaj, coerciție,

influențare informațională și afectarea infrastructurii critice. Lecțiile

desprinse din războiul din Ucraina reprezintă un punct de referință

pentru înțelegerea modului în care infrastructurile energetice,

comunicațiile satelitare, sistemele logistice și rețelele de comandă și

control pot deveni ținte prioritare ale actorilor ostili.

Un accent important a fost pus asupra relației dintre tehnologiile

emergente și transformarea conflictului hibrid. Inteligența artificială,

Internet of Things (IoT), calculul cuantic și tehnologiile XR/Metaverse sunt

nu doar ca instrumente de progres tehnologic, ci și surse majore de

vulnerabilitate strategică. Inteligența artificială accelerează semnificativ

dezvoltarea operațiunilor de influență, generarea de conținut manipulator,

automatizarea atacurilor de tip phishing și dezvoltarea de malware

adaptativ. În același timp, tehnologiile cuantice generează riscul unor

campanii de tip „harvest now, decrypt later”, prin care datele criptate sunt

culese în prezent, pentru a fi decriptate ulterior.

În ceea ce privește dimensiunea cognitivă a conflictului, spațiul

informațional a devenit unul dintre principalele teatre ale confruntării

strategice. Campaniile de dezinformare și operațiunile de tip FIMI urmăresc

manipularea percepțiilor publice, polarizarea societăților și diminuarea

încrederii în instituțiile democratice. În acest sens, s-a remarcat că

inteligența artificială permite personalizarea și amplificarea mesajelor

manipulatorii într-un ritm și la o scară fără precedent, transformând

operațiunile informaționale într-un proces mult mai greu de detectat și

atribuit.

Avem, totodată, de a face cu o transformare a spațiului cosmic într-

un nou domeniu al competiției hibride. Infrastructurile orbitale și

sistemele satelitare sunt descrise drept „coloana vertebrală invizibilă” a

economiei și securității globale, deoarece susțin comunicațiile, navigația,

sistemele financiare, operațiile militare și infrastructura critică modernă. În

acest context, atacurile cibernetice și interferențele asupra sistemelor

31

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

spațiale sunt considerate capabile să producă efecte strategice majore asupra

societăților contemporane.

Încă din doctrinele antice ale războiului, putem afla că atacul este

adesea mai facil decât apărarea, iar astăzi, în spațiul cibernetic și spațial, cu

atât mai mult, mai ales prin dificultatea atribuirii responsabilității care

favorizează desfășurarea operațiunilor sub pragul conflictului convențional.

Conceptul de „plausible deniability” a devenit, în ultimii ani, una dintre

caracteristicile definitorii ale războiului hibrid modern, actorii ostili

utilizând frecvent structuri proxy, grupări hacktiviste sau companii

private pentru mascarea implicării directe.

În plan operațional și doctrinar, a fost evidențiat rolul tot mai

important al cooperării internaționale și al structurilor euro-atlantice în

dezvoltarea rezilienței cibernetice. În același timp, de ajutor sunt și

exercițiile internaționale întrunite, mecanismele de cooperare și inițiativele

doctrinare destinate integrării capabilităților cibernetice în planificarea

operațională modernă. Spațiul cibernetic este tratat, în prezent, ca domeniu

operațional distinct, alături de domeniile terestru, aerian, maritim și spațial,

iar securitatea informației este considerată o componentă esențială a

securității colective. În acest context mai amplu, se observă relevanța

crescândă a unor inițiative precum Foreign Information Manipulation

and Interference Information Sharing and Analysis Center (FIMI-

ISAC), o rețea internațională dedicată protejării societăților democratice

împotriva manipulării informaționale și ingerințelor străine. Astfel de

inițiative facilitează schimbul de informații, dezvoltarea unei imagini

comune de situație și coordonarea răspunsurilor între guverne, societatea

civilă, mediul academic și sectorul privat în fața unor operațiuni de influență

tot mai sofisticate.

Dezbaterile privind reziliența națională au evidențiat importanța

cooperării dintre stat și sectorul privat în protejarea infrastructurilor critice.

În majoritatea statelor occidentale, infrastructura digitală și energetică sunt

operate, în principal, de companii private, ceea ce transformă cooperarea

interinstituțională și schimbul de informații într-o condiție fundamentală

pentru apărarea cibernetică eficientă. În acest sens, modelele nordice de

reziliență sunt exemple relevante de integrare a culturii de securitate la nivel

societal, bazate pe încredere, cooperare și pregătire continuă.

În același timp, utilizarea instrumentelor diplomatice în răspunsul la

amenințările cibernetice externe este un instrument semnificativ în

determinarea cel puțin a unei soluții defensive. Atribuirea publică a

atacurilor, sancțiunile și cooperarea internațională sunt alte instrumente

capabile să reducă spațiul de manevră al actorilor ostili și să contribuie la

descurajarea operațiunilor hibride.

Vulnerabilitățile generate de dependențele tehnologice și de lanțurile

globale de aprovizionare reprezintă întotdeauna un subiect important de

discuție la nivel regional și global, cu precădere în contextul actual al

intensificării majore a amenințărilor de tip hibrid, pe fondul războiului din

proximitate, dar și al altor conflicte cu impactul bulgărelui de zăpadă. În

32

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

prezent, adeseori, sunt formulate preocupări privind utilizarea pe scară largă

a echipamentelor și componentelor digitale produse de actori externi,

precum și riscurile asociate actualizărilor de firmware, culegerii datelor

operaționale și accesului persistent în rețele critice. Astfel, securitatea

lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor strategice au

fost definite drept priorități esențiale pentru statele democratice.

Războiul hibrid exploatează în mod sistematic decalajele dintre

ritmul dezvoltării tehnologice și capacitatea instituțiilor democratice de

adaptare. Actorii ostili operează într-o zonă gri („grey zone”) caracterizată

prin ambiguitate

juridică,

dificultăți de atribuire și fragmentare

instituțională, profitând de lipsa interoperabilității și de întârzierile

proceselor decizionale.

În acest context, conceptul de reziliență este definit într-o manieră

extinsă, depășind dimensiunea strict tehnică sau militară. Reziliența

presupune capacitatea societăților de a absorbi șocurile, de a continua

funcționarea instituțională și de a reveni rapid la normalitate în urma unor

atacuri hibride. În acest fel, putem vorbi despre o abordare de tip „whole of

society”, bazată pe cooperarea permanentă dintre instituțiile statului,

sectorul privat, mediul academic și societatea civilă.

Tehnologia redefinește profund natura conflictului contemporan și

infrastructura digitală, spațiul informațional și dimensiunea cognitivă

reprezentând componente centrale ale securității internaționale. Într-un

mediu strategic caracterizat de competiție permanentă, atacuri hibride și

accelerare tehnologică, adaptarea instituțională rapidă, dezvoltarea culturii

de securitate și consolidarea cooperării internaționale condiționează

protejarea rezilienței democratice și a securității colective.

II. Tehnici, tactici și proceduri ale amenințărilor hibride din

partea Federației Ruse

Asistăm astăzi la o confruntare escaladată între strategiile de

prezervare a identității naționale și factorii externi tot mai agresivi față de

ordinea și stabilitatea mediului de securitate. Toate acestea se întâmplă pe

fondul unor activități hibride persistente și adaptative desfășurate de F. Rusă

împotriva societăților democratice occidentale. F. Rusă utilizează din ce în

ce mai frecvent agenți de unică folosință (single-use agents), rețele

criminale și actori non-statali pentru desfășurarea unor operațiuni cu grad

ridicat de negare (plausible deniability) în exterior. Potrivit unor autori, în

ultimul an, au fost identificați peste 100 de indivizi implicați în activități

asociate operațiunilor ruse de influență sau destabilizare în state occidentale,

majoritatea având antecedente penale și peste 600 de operativi ruși au fost

expulzați din statele europene pro-occidentale, începând cu 2018¹.

1 Kacper Rekawek et al, Russia’s Crime–Terror Nexus Criminality as a Tool of Hybrid

Warfare in Europe, Septembrie 2025, disponibil la https://www.globsec.org/sites/-

default/files/202510/Russia%20Crime%20Terror%20Nexus_Criminality%20as%20a%20T

ool_0.pdf, accesat la 30 Mai 2026, p. 06.

33

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Rusia promovează o „legătură fantomă-gangster”, în care actorii din

domeniul securității statului funcționează ca filiale ale elitelor criminale

(„fantome”), care subcontractează sarcini către „gangsteri” sau entități care

operează în afara controlului formal al statului.²

Federația Rusă a recrutat deja mii de condamnați pentru efortul său

de război din Ucraina. Dovezile sugerează că metode similare sunt aplicate

operațiunilor hibride din Europa. Închisorile, atât în F. Rusă, cât și în

străinătate, oferă rezerve de recruți legați de crima organizată și obișnuiți cu

violența. Acest lucru reflectă practicile anterioare ale unor grupări, precum

ISIS, care tratau sistemele penale ca rezervoare de agenți pentru violența

politică³.

Moscova începe adesea cu infractori mărunți (hoți, traficanți de

droguri sau persoane îndatorate), al căror rol inițial este limitat la acte de

nivel scăzut. Cu toate acestea, recrutarea repetată poate determina acești

actori să construiască grupuri criminale mai structurate. Aceste grupuri pot

apoi evolua în rețele organizate care servesc interesele Moscovei mai

sistematic, alimentând „legătura mai largă dintre fantome și gangsteri” și

permițând potențial atacuri mai sofisticate sau mai mortale⁴.

Privind retrospectiv, numai în 2025, autoritățile de securitate din

Germania au înregistrat 320 de tentative de sabotaj suspectate, însă

atribuirea clară rămâne dificilă, deoarece autorii sunt rareori identificați.⁵

Referitor la distribuția geografică a incidentelor, mai mult de un sfert din

incidentele nou identificate (11 în perioada iulie 2025 și februarie 2026,

raportat la februarie 2022 și februarie 2026), au avut loc în Polonia, care era

deja țara cea mai frecvent vizată. Cu 31 de incidente în total, Polonia se

remarcă acum și mai clar ca principalul focar al activității rusești⁶. Creșteri

semnificative au fost observate și în Franța, care a înregistrat cinci cazuri

noi și acum se situează la 20 de incidente în total (2022 – 2026), ceea ce o

face a doua cea mai afectată țară. Lituania și Germania înregistrează acum

fiecare câte 15 incidente, urmate de Regatul Unit cu 12 și Estonia cu 11.

Această distribuție sugerează cu tărie că sprijinul pentru Ucraina este cel

mai important factor care modelează selecția țintelor. Unii dintre cei mai

pronunțați susținători ai Ucrainei, cum ar fi Polonia, Franța, Germania și

Regatul Unit, reprezintă împreună mai mult de jumătate din toate

incidentele identificate. În plus, statele baltice, denumite derogatoriu ca

parte a unei „externe apropiate” mai largi de către F. Rusă, reprezintă

aproape o cincime din toate cazurile înregistrate.

2 Ibidem, p. 13.

3 Ibidem, p. 4.

4 Ibidem, p. 31.

5 Julian Lanchès, Kacper Rekawek, More of the Same. Russia’s Crime-Terror Nexus:

Criminality as a Tool of Hybrid Warfare Revisited, 23 Feb. 2026, disponibil la

https://icct.nl/publication/more-same-russias-crime-terror-nexus-criminality-tool-hybrid-

warfare-revisited, accesat la 30 Mai 2026.

6 Ibidem.

34

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Exemple de astfel de cazuri⁷:

* septembrie 2025: 11 persoane sârbe au fost arestate în Serbia.

Acestea călătoriseră anterior, adesea în constelații diferite, prin Europa și

erau asociate cu mai multe incidente care vizau incitarea la polarizare etnică

și rasială (turnarea de vopsea verde peste situri evreiești din Paris și din

împrejurimi, amplasarea de schelete cu inscripții la Poarta Brandenburg,

lipirea de autocolante cu mesaje genocidale în zona mai largă a Parisului,

depunerea de capete de porc tăiate în fața moscheilor din oraș și din

împrejurimi). Autoritățile franceze au conectat activitățile lor de interferența

străină a unui actor statal ostil, și anume Federația Rusă⁸.

* octombrie 2025: autoritățile române și poloneze, într-o acțiune

comună, au dejucat comploturi de trimitere a explozibililor prin Polonia și

România către Ucraina. Mai exact, planul implica expedierea a două colete

incendiare prin intermediul Nova Poshta, o companie de curierat ucraineană

care operează între statele membre UE și Ucraina. Dispozitivele ar fi fost

destinate să aprindă și să distrugă clădirea companiei de curierat din centrul

Bucureștiului. Un cetățean ucrainean, Vitalij S., a fost arestat în Polonia, în

timp ce România a reținut alți doi cetățeni ucraineni anonimi⁹.

* octombrie 2025: Patru bărbați ruși cu vârste cuprinse între 26 și 38

de ani, din Daghestan, au fost arestați în Franța sub suspiciunea de complot

pentru asasinarea disidentului rus Vladimir Osechkin, fondatorul unei

organizații (Gulagu.net) pentru drepturile omului. Se pare că cei patru

călătoriseră deja la începutul anului 2025 la reședința lui Osechkin din

Franța pentru a efectua supravegheri. Una dintre persoane deținea și

cetățenie franceză¹⁰.

* noiembrie 2025: autoritățile franceze au arestat trei persoane în

cadrul unei anchete privind o asociație franco-rusă suspectată de răspândirea

propagandei Kremlinului și culegerea de informații în interesul F. Ruse. Un

bărbat rus în vârstă de 40 de ani, a fost surprins pe imaginile de

supraveghere ale orașului, lipind postere pro-ruse pe Arcul de Triumf din

Paris și raportând apoi șefului asociației (SOS Donbass)¹¹.

* noiembrie 2025: trei ucraineni au aruncat în aer șine de cale ferată

în estul Poloniei cu scopul de a deraia trenuri, unul dintre ei fiind la un pas

de fragmentul distrus al șinelor. Autorii au intrat în Polonia special pentru a

comite atacul și s-au întors, ulterior, în Belarus. Potrivit informațiilor, unul

dintre autori avea o relație de mai lungă durată cu serviciile de informații

rusești și fusese implicat anterior într-un atac eșuat cu explozibili împotriva

unei fabrici din Ucraina¹².

Această tendință reflectă preferința Moscovei pentru utilizarea

intermediarilor și a structurilor proxy, care permit statului rus să își

7 Ibidem.

8 Ibidem.

9 Ibidem.

10 Ibidem.

11 Ibidem.

12 Ibidem.

35

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

mascheze implicarea directă, exploatând, în același timp, vulnerabilitățile

populației.

Din cei 131 de autori identificați, 62% au comis atacuri multiple, iar

89% au acționat în grupuri de cel puțin doi. 93% dintre autori erau bărbați,

cu vârsta medie de 30 de ani, provenind dintr-o țară post-sovietică, motivați

de compensații financiare¹³. Doar 58% dintre autori știau că activitățile lor

erau dirijate de serviciile rusești. 27% dintre autori aveau cazier judiciar sau

implicare anterioară în activități ilicite.¹⁴

Populația generală devine adesea un instrument indirect al

operațiunilor hibride, fără a conștientiza obiectivele strategice reale din

spatele propriilor acțiuni. Cu alte cuvinte, indivizii nu ajung să

conștientizeze sau să afle că rezultatul propriilor lor acțiuni este capitalizat

de F. Rusă, deoarece sunt folosite terțe elemente (proxy). Prin exploatarea

diviziunilor sociale, a ecosistemelor online de influență, a intermediarilor

locali, actorii ruși urmăresc amplificarea polarizării și erodarea încrederii în

instituțiile democratice. Incidentele recente privind incursiuni cu drone în

proximitatea aeroporturilor și a infrastructurii critice ilustrează, de

asemenea, comportamentul tot mai vizibil și mai agresiv adoptat de

Federația Rusă, precum și faptul că niciun stat nu este imun la asemenea

provocări.

Cu privire la comunicarea strategică rusă, aceasta a devenit

semnificativ mai explicită și coercitivă. Spre deosebire de perioadele

anterioare, caracterizate prin ambiguitate și semnalizare indirectă, actorii

ruși au început recent să publice liste cu potențiale viitoare ținte. Această

evoluție sugerează o normalizare graduală a practicilor de intimidare în

cadrul spectrului hibrid. În acest context, apar întrebări fundamentale

referitoare la definirea „liniilor roșii” strategice și la riscul acceptării

activităților hibride ostile drept parte a unui așa-numit „nou normal” - This

is the new normal, but don’t get used to it - în ideea că ar trebui să căutăm

în continuare soluții și strategii de estompare a acestor amenințări, de acum

directe, venite din partea Federației Ruse. Deși tacticile, tehnicile și

procedurile (TTPs) rămân în mare parte similare, amploarea și vizibilitatea

acestor operațiuni s-au intensificat considerabil.

II. 1. Amenințările hibride ruse în zona electorală

Tentativele Federației Ruse de influențare a procesului politic din R.

Moldova (inclusiv în contextul alegerilor prezidențiale din 2024 și al

alegerilor parlamentare din 2025) fac din aceasta un posibil teren de testare

pentru viitoare operațiuni rusești de interferență electorală în alte state

europene. Astfel, este posibil ca aceste campanii rusești de interferență

electorală să fie pregătite în avans, de regulă, cu cel puțin șase luni înainte,

13 Kacper Rekawek et al, Russia’s Crime–Terror Nexus Criminality as a Tool of Hybrid

Warfare

in

Europe,

September

2025,

disponibil

la

https://www.globsec.org/-

sites/default/files/202510/Russia%20Crime%20Terror%20Nexus_Criminality%20as%20a

%20Tool_0.pdf, accesat la 30 Mai,2026, p. 23.

14 Ibidem, p. 24.

36

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

necesitând resurse financiare consistente, pregătire logistică, rețele de

influență și operațiuni informaționale coordonate. În acest sens, este posibil

ca într-o fază preliminară, cu șase până la 12 luni înainte, să fie identificate

vulnerabilitățile societății-țintă și creată infrastructura digitală și proxy,

folosindu-se sume importante de bani și operațiuni cibernetice complexe.

Cu aproximativ trei până la șase luni înainte, pot apărea operațiunile de

influență, prin care se activează rețelele de influență (precum boți, ferme de

troli și canale media proxy) pentru a polariza electoratul, urmând ca lovitura

de grație (ultima fază) să aibă loc în ultimele săptămâni, prin mesaje

puternic denigratoare și chiar Black Swan-uri.

Alegerile

prezidențiale

din

octombrie-noiembrie

2024

și

referendumul privind aderarea la UE din Republica Moldova au relevat o

escaladare semnificativă a operațiunilor FIMI ale Federației Ruse în țară, pe

măsură ce activitățile s-au intensificat ca răspuns la aspirațiile R. Moldova

față de UE¹⁵. În lunile premergătoare alegerilor, Federația Rusă a utilizat o

infrastructură FIMI complexă, multistratificată și adaptivă. Aceste

operațiuni au combinat strategic infrastructura existentă cu active nou

dezvoltate pentru a manipula opinia publică, a destabiliza procesul electoral

și a submina procesul de extindere a UE în regiune¹⁶.

De aceea, păstrarea unei vigilențe continue este esențială, precum și

menținerea finanțării măsurilor de contracarare la nivel național și european

și a dezvoltării unor mecanisme credibile de descurajare.

Câteva exemple de dezinformare pe acest palier¹⁷:

* Estonia: În timpul alegerilor, o afirmație falsă s-a răspândit pe rețelele

sociale, sugerând că alegătorii ar trebui să aducă propriile pixuri la secțiile

de votare, deoarece cele oferite erau „ștergătoare” și ar putea altera

voturile¹⁸;

* Franța: Anterior alegerilor prezidențiale, grupuri extremiste din Franța au

răspândit dezinformări împotriva vaccinării și restricțiilor COVID-19,

promovând teorii ale conspirației pentru a crea neîncredere în instituții¹⁹;

* Germania: În Germania, grupurile de extremă dreaptă au propagat

narațiuni despre fraude electorale, preluate de la mișcările de negare a

alegerilor din SUA, pentru a submina procesele democratice²⁰;

15 3rd EEAS Report on Foreign Information Manipulation and Interference Threats,

Cementing the foundations of Russia FIMI infrastructure in Moldova: the opportunistic use

of events, p. 29 in chapter “Exposing the architecture of FIMI operations: a network

analysis of influence operations”, Martie 2025, disponibil la https://www.eeas.europa.eu/-

sites/default/files/documents/2025/EEAS-3nd-ThreatReport-March-2025-05-Digital-

HD.pdf?, accesat la 26 Mai 2026.

16 Ibidem.

17 Igor Soroceanu, Dezinformarea în campaniile electorale, 02nd of May, 2025, disponibil la

https://revista.universuljuridic.ro/dezinformarea-in-campaniile-electorale/, accesat la 30

Mai 2026.

18 Ibidem.

19 Ibidem.

20 Ibidem.

37

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

* Slovacia: Campaniile de dezinformare din Slovacia au inclus clipuri audio

generate de inteligența artificială, în care lideri politici păreau să discute

despre manipularea alegerilor. Acestea au fost distribuite pe scară largă

înainte de a fi dezmințite²¹;

* Spania: În alegerile din 2023, au circulat narațiuni false despre

interferențe străine și fraude electorale, incluzând afirmații că oficialii UE

făceau campanie pentru anumiți candidați²².

Chiar dacă impactul dezinformării variază de la o țară la alta,

răspândirea rapidă a acestui fenomen, dezvoltarea sa tehnică, incluzând

viteza, amploarea și extrateritorialitatea, percepția sa inofensivă de către

societate și cerințele sale de finanțare relativ limitate constituie schimbări și

amenințări majore, nu numai pentru procesul electoral, dar și pentru

democrații, în general²³.

În 2024, Federația Rusă a folosit aceste tactici manipulatoare în

special în contextul alegerilor europene, unde organizațiile pro-Kremlin au

încercat să vizeze alegătorii din statele membre ale UE cu narațiuni care

subminează sprijinul pentru Ucraina. Alte elemente semnificative includ

campanii de denigrare a liderilor politici europeni proeminenți cu acuzații

de corupție și încercări de a alimenta protestele, de a încuraja abținerea de la

vot și de a incita neîncrederea în instituțiile europene²⁴. Cu toate acestea, UE

și statele sale membre au observat în mod corespunzător aceste încercări de

manipulare și au contracarat afirmațiile false prin campanii de expunere și

conștientizare. EuvsDisinfo a publicat în mod activ analize care expun

operațiunile FIMI care vizează influențarea alegerilor²⁵. Mai mult,

campaniile FIMI ale Federației Ruse au căutat, de asemenea, să exploateze

vulnerabilități locale specifice în sferele politice, sociale și tehnologice cu

conținut atent adaptat și țintit, în special acolo unde Federația Rusă

urmărește să își promoveze interesele de politică externă și de securitate²⁶.

În 2024, Federația Rusă a încercat, de asemenea, să se amestece în procesele

democratice din Moldova, vizând atât alegerile prezidențiale, cât și

referendumul privind aderarea la UE.

Per ansamblu, rolul Federației Ruse ca actor FIMI reflectă modul în

care aceasta percepe spațiul informațional ca pe un domeniu de luptă.

Folosind o combinație de actori statali și nestatali, Federația Rusă a

dezvoltat o strategie cu mai multe straturi și a căutat să modeleze narațiuni

21 Ibidem.

22 Ibidem.

23 Ibidem.

24 3rd EEAS Report on Foreign Information Manipulation and Interference Threats,

Cementing the foundations of Russia FIMI infrastructure in Moldova: the opportunistic use

of events, p. 12 în cap. “FIMI trends and findings in 2024”, subcapitol “Russia as a FIMI

threat actor in 2024”, Martie 2025, disponibil la https://www.eeas.europa.-

eu/sites/default/files/documents/2025/EEAS-3nd-ThreatReport-March-2025-05-Digital-

HD.pdf?, accesat la 26 Mai 2026.

25 Ibidem.

26 Ibidem.

38

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

globale pentru a promova obiectivele geopolitice ale Moscovei²⁷.

Concentrându-se pe exercitarea unei influențe pe termen lung, mai degrabă

decât pe incidente izolate, Federația Rusă continuă să exploateze punctele

slabe din peisajul informațional global, ceea ce face ca tacticile sale FIMI să

fie o problemă serioasă de securitate pentru UE²⁸. Invazia la scară largă a

Ucrainei de către Federația Rusă din 24 februarie 2022 a evidențiat spectrul

larg de tactici de manipulare a informațiilor utilizate de acest actor statal.

Patru elemente-cheie au definit operațiunile Federației Ruse²⁹: * În

primul rând, utilizarea simultană a canalelor secrete și publice, abandonând

discreția anterioară și făcând eforturile sale de influență mai vizibile. * În al

doilea rând, canalele oficiale rusești și mass-media controlată de stat și-au

intensificat rolul, sporindu-și prezența și promovând narațiuni mai agresive

vizând Moldova. * În al treilea rând, infrastructura rusească FIMI utilizată

anterior împotriva Ucrainei a fost redistribuită pentru a ataca R. Moldova,

adaptând rețelele și narațiunile la un nou front de interferență. * În al

patrulea rând, o rețea de noi canale locale a acționat ca o coloană vertebrală

pentru distribuirea conținutului, asigurându-i rezonanța și credibilitatea în

rândul publicului local și permițând extinderea sa în spațiul mass-media.

Operațiunile rusești de influență sunt coordonate printr-un ecosistem

complex care include criptomonede, oligarhi locali, influenceri, bloggeri,

grupări de huligani și chiar structuri religioase³⁰.

II.2. Amenințările hibride ruse în zona religioasă

De multe ori, au fost observate activități asociate Bisericii Ortodoxe

Ruse, a cărei influență ar fi fost extinsă deliberat în anumite state ca parte a

unor campanii mai ample de influență strategică.

Asemenea exemple au fost observate în Europa de Nord, astfel:

* Suedia³¹: În orașul Västerås (100 km V Stockholm), autoritățile au

închis o structură asociată Bisericii Ortodoxe Ruse pe fondul suspiciunilor

privind activități de spionaj. Autoritățile suedeze au demascat călugărițe de

la Mănăstirea “Sfânta Elisabeta” din Belarus, suspectate de colaborare cu

serviciile de informații militare ruse. Conform anchetei, acestea au operat

ani de zile în țările UE sub pretextul activităților religioase, au strâns fonduri

din vânzarea de produse religioase și le-au transferat pentru nevoile armatei

27 Ibidem.

28 Ibidem.

29 3rd EEAS Report on Foreign Information Manipulation and Interference Threats,

Cementing the foundations of Russia FIMI infrastructure in Moldova: the opportunistic use

of events, p. 29 in chapter “Exposing the architecture of FIMI operations: a network

analysis of influence operations”, Martie 2025, disponibil la https://www.eeas.-

europa.eu/sites/default/files/documents/2025/EEAS-3nd-ThreatReport-March-2025-05-

Digital-HD.pdf?, accesat la 26 Mai 2026.

30 Ibidem.

31 Roméo Langlois et. al., Exclusive investigation: Is the Russian Orthodox Church in

Sweden

a

platform

for

espionage?,

07^th

of

April,

2025,

disponibil

la

https://www.france24.com/en/tv-shows/reporters/20250704-exclusive-investigation-is-the-

russian-orthodox-church-in-sweden-a-platform-for-espionage, accesat la 26 Mai 2026.

39

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

ruse și au vizitat teritorii ocupate temporar în Ucraina. În iarna anului 2025,

acestea au venit în Suedia pentru a-și continua activitățile. La acea vreme,

protopopul Andrei Lemeșonok a numit deschis mănăstirea sa „unitate de

luptă” în războiul împotriva Ucrainei³². Acest caz demonstrează clar că F.

Rusă folosește Biserica Ortodoxă Rusă ca instrument de influență hibridă.

Sub pretextul religiei, acestea culeg informații, răspândesc propagandă pro-

rusă, legitimizează agresiunea împotriva Ucrainei și creează rețele de

influență asupra societăților occidentale³³. Îngrijorarea s-a concentrat și pe

amplasarea sensibilă a bisericii, foarte aproape de un aeroport important

din punct de vedere strategic, de o stație de tratare a apei și de companii

energetice avansate cu sediul în orașul Västerås, cu 130.000 de locuitori,

situat la doar 100 de kilometri vest de Stockholm³⁴.

* Norvegia³⁵: Mai multe entități religioase de pe teritoriul său se

află în apropierea unor locații strategice. Serviciul de Securitate al Poliției

din Norvegia (PST) nu a detaliat public cazurile, dar analize independente

arată o geografie izbitoare a bisericilor și capelelor ortodoxe din Norvegia,

aliniate cu patriarhatul Moscovei, amplasate în apropierea unor situri

militare, industriale sau guvernamentale³⁶: *Oslo - Parohia “Sfânta Prințesă

Olga”, care funcționează în capitală din 2003, se află în districtul central, la

doar câteva sute de metri de principalele facilități guvernamentale. Pe o rază

de 1 km de biserică se află Parlamentul Norvegiei (Stortinget), Biroul de

Statistică (SSB), mai multe ministere și cel puțin șapte ambasade străine; *

Bryne - Biserica “Sfânta Muceniță Irina”, construită în 2014, în mijlocul

unui grup de firme de producție de înaltă tehnologie. Pe o rază de 800 m de

biserică se află companii specializate în prelucrarea metalelor avansate,

automatizare robotică și componente semiconductoare, inclusiv Nordic Steel

AS (la 650 m distanță) și IXYS Norway, la aproximativ 586 m distanță.

Astfel de firme aprovizionează sectoarele energetic și ingineresc din

Norvegia, iar apropierea lor de o parohie rusă înființată după 2014 ridică

semnale de alarmă; * Kirkenes - Parohia “Sfântul Trifon din Pechenga”

funcționează din 2015 în orașul de frontieră Kirkenes (granița de nord-est a

Norvegiei cu F. Rusă). Această zonă prezintă un interes strategic deosebit:

biserica se află la doar 5 km de Garnizoana Sør-Varanger (care păzește

granița NATO – Federația Rusă) și se află la câteva sute de metri de

32 Center for countering disinformation, In Sweden nuns were exposed for spying for

Russian intelligence, 19^th of January, 2026, disponibil la https://cpd.gov.ua/en/international-

threats-en/europe/in-sweden-nuns-were-exposed-for-spying-for-russian-intelligence/,

accesat la 26 Mai 2026.

33 Ibidem.

34 Charlie Duxbury, New Russian church raises suspicions in Swedish town, 11th

November, 2024, disponibil la https://www.politico.eu/article/new-russian-orthodox-

church-suspicion-sweden-town-vasteras/, accesat la 26 Mai 2026.

35 Nordic Defence Review, Russian Orthodox Churches in Europe: Espionage Outposts

Under the Guise of Faith, s.a., disponibil la https://nordicdefencereview.com/russian-

orthodox-churches-in-europe-espionage-outposts-under-the-guise-of-faith/, accesat la 30

Mai 2026.

36 Ibidem, accesat la 26 Mai 2026.

40

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

birourile municipalității locale și de Consulatul General al Rusiei; * Vardø -

o capelă ortodoxă rusă, în construcție din 2017 până recent, aflată pe o

insulă arctică îndepărtată din Vardø, nu departe de instalația radar

GLOBUS. Se crede că radarul din Vardø, operat de serviciile secrete

norvegiene cu sprijinul SUA, alimentează și sistemul de apărare antirachetă

al NATO, ceea ce îl face unul dintre cele mai bine păzite active ale

Norvegiei; * Trondheim - Parohia “Sfânta Ana din Novgorod”, construită în

2008, la o distanță de aprox.1 km de mai multe instalații de apărare, inclusiv

un buncăr pentru submarine, o academie a forțelor aeriene și instalații

militare, fiind și în proximitatea portului naval al orașului, respectiv a unor

consulate ale țărilor NATO (printre care cele ale Finlandei, Poloniei,

Danemarcei și Olandei). O astfel de locație ar putea oferi unui „enoriaș”

atent oportunități ample de a observa mișcările militare. Pe teritoriul

norvegian, acest model reflectă întocmai experiența Suediei, prin existența

unor lăcașe de cult în zone de importanță strategică. Este grăitor faptul că

personalități

religioase

rusești

din

Norvegia,

precum

părintele

Khukhtamyaki și alții, au legături directe cu Patriarhul Kirill și au urmat în

mare măsură linia politică a Moscovei³⁷.

* Finlanda³⁸: În august 2022, autoritățile din orașul Turku au închis

parohia ortodoxă rusă locală – Biserica “Adormirii Maicii Domnului”,

invocând invazia Federației Ruse în Ucraina drept motiv. Acesta a fost un

pas remarcabil: evacuarea efectivă a unei biserici legate de Moscova, pe

fondul temerilor că ar putea amenința securitatea națională. Locația parohiei

din Turku era cu siguranță evidentă. Aceasta se afla lângă baza navală

Pansio, unde se află flota de coastă a Finlandei, nu departe de portul Turku

și în apropierea primăriei și a sediului Administrației Regionale de Stat și în

proximitatea Consulatului General al Federației Ruse. Cu alte cuvinte, un

avanpost religios rusesc poziționat în aceeași vecinătate cu o instalație

navală finlandeză și misiunea diplomatică a Federației Ruse.

În capitala Helsinki, Parohia “Sfântul Nicolae Făcătorul de Minuni”,

activă din 1938, se află pe o rază de 3 km de cel puțin șase instalații militare

sau maritime și de mai multe birouri guvernamentale. De asemenea, o altă

capelă a Bisericii Ortodoxe Ruse, de dimensiuni mai reduse, construită în

2000 în estul Helsinki, se află în apropierea portului comercial Vuosaari și a

unei centrale electrice majore.

* Olanda³⁹: În Haga, Biserica Ortodoxă Rusă a deschis o mănăstire

de călugări în 1972 (Mănăstirea “Sfântul Ioan Botezătorul”), care a

funcționat discret timp de decenii. După invazia Federației Ruse, însă,

autoritățile și jurnaliștii olandezi au început să observe că mănăstirea se afla

într-un grup dens de facilități guvernamentale și legate de apărare. Nu mai

puțin de 29 de birouri guvernamentale se aflau în vecinătatea sa, inclusiv

sediul Federației Asociațiilor Europene de Tehnologie a Apărării (la doar

~400 m distanță) și o instalație a Armatei Olandeze (la ~2 km distanță).

37 Ibidem.

38 Ibidem, accesat la 30 Mai 2026.

39 Ibidem.

41

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Portul exterior și o centrală electrică importantă se aflau, de asemenea, la

câțiva kilometri. Într-o atmosferă de neîncredere crescândă, mănăstirea de la

Haga s-a închis în decembrie 2022, la scurt timp după începerea războiului.

În orașul portuar Rotterdam, Biserica Ortodoxă Rusă a construit

biserica “Sfântul Alexandru Nevski”, în 2004, cu implicarea unei firme de

construcții rusești și a fost sfințită personal de Patriarhul Kirill, pe atunci

Mitropolit. Biserica din Rotterdam se află în mijlocul unei infrastructuri

critice: aproximativ nouă clădiri guvernamentale, inclusiv Parchetul din

Rotterdam (la puțin peste 1 km distanță), se află în apropiere. Conform

rapoartelor de investigație, pe o rază de 3-4 km de biserică se află, de

asemenea, două instalații militare, un centru logistic maritim și un furnizor

de echipamente pentru centrale electrice. În plus, Rotterdam găzduiește o

parohie mai veche, din 1959, care este, de asemenea, situată în apropierea

unei infrastructuri importante.

* Cehia⁴⁰: În Praga, istorica “Catedrală a Sfinților Chiril și

Metodie”, care aparține Bisericii Ortodoxe Cehe și Slovace, a primit

finanțare substanțială pentru restaurări de la Gazprom Neft, compania

petrolieră de stat rusă. Arhiepiscopul Praghei a acordat o medalie unui

consilier Gazprom Neft în semn de mulțumire pentru asistența acordată

catedralei. Această legătură financiară evidentă cu ramura energetică a

Kremlinului a declanșat semnale de alarmă. Legislatorii din Praga au

început să se întrebe de ce o companie de stat rusă era atât de interesată de o

biserică cehă și ce influență ar putea aduce acest lucru. Îngrijorarea lor face

parte dintr-o tendință mai largă: autoritățile cehe au „strâns șuruburile”

împotriva entităților legate de Federația Rusă de când s-a aflat că agenții

GRU ruși au aruncat în aer depozite de muniții pe teritoriul ceh în 2014.

În Moravia, Catedrala Ortodoxă din Gorazd, Olomouc, se află la

aproximativ 70 km de locul exploziilor de la depozitul de muniții Vrbětice

din 2014, un sabotaj orchestrat de agenți ruși. Deși această distanță este

considerabilă, coincidența subliniază modul în care siturile Bisericii

Ortodoxe Ruse au apărut chiar și în regiunile atinse ulterior de agresiunea

secretă rusă.

În satul rural Vrbětice, o mică capelă ortodoxă, Capela “Treimii

Dătătoare de Viață”, există la aproximativ 72 km de fostul depozit, servind

ca o amintire a prezenței religioase rusești în zonă. Anchetatorii cehi

examinează dacă aceste facilități religioase și alte facilități religioase legate

de Moscova ar fi putut facilita activități de spionaj sau subversiune rusească

înainte sau după acel atac notoriu.

* Bulgaria⁴¹: Autoritățile bulgare au expulzat trei preoți ai Bisericii

Ortodoxe Ruse (doi belaruși, unul rus) în 2022, din motive de securitate

națională.

* Estonia⁴²: Guvernul estonian a refuzat recent să reînnoiască

permisul de ședere al conducătorului Bisericii Ortodoxe locale afiliate

40 Ibidem.

41 Ibidem.

42 Ibidem.

42

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

Moscovei, invocându-l drept un risc de securitate din cauza justificării sale

evidente a războiului Federației Ruse și a probabilelor legături cu serviciile

religioase ale Moscovei.

La nivel paneuropean, instituțiile au început să reacționeze: în

octombrie 2024, Consiliul Europei a mers până la a eticheta Biserica

Ortodoxă Rusă drept un instrument de influență al Kremlinului, parte a unei

rezoluții care i-a sancționat și pe propagandiștii ruși.⁴³

* Letonia: A adoptat măsuri legislative și economice ferme pentru

limitarea influenței ruse, inclusiv restricții privind deținerea terenurilor de

către cetățeni ruși și extinderea sancțiunilor împotriva rețelelor proxy și a

intermediarilor ruși.

Actuala confruntare cu Federația Rusă nu trebuie interpretată drept o

anomalie temporară, ci ca expresie a modului în care Kremlinul percepe

ordinea internațională și raporturile de putere. Din această perspectivă,

așteptările privind o normalizare rapidă a relațiilor cu Federația Rusă pot fi

considerate nerealiste pe termen scurt și mediu.

III. Concluzii

Analiza evoluției conflictului contemporan evidențiază faptul că

războiul hibrid a devenit una dintre principalele forme de manifestare a

competiției strategice dintre state, depășind cadrul tradițional al confruntării

militare. Dimensiunile cibernetică, informațională, cognitivă și spațială sunt

astăzi integrate într-un ecosistem complex de amenințări care exploatează

vulnerabilitățile

tehnologice,

instituționale

și

sociale

ale

statelor

democratice. În acest context, infrastructurile digitale, sistemele satelitare și

spațiul informațional au dobândit o importanță strategică comparabilă cu cea

a domeniilor operaționale clasice, iar capacitatea de adaptare la noile forme

de conflict reprezintă o condiție esențială pentru menținerea securității

naționale și colective.

Exemplele analizate demonstrează că Federația Rusă utilizează o

gamă largă de tehnici, tactici și proceduri hibride, bazate pe utilizarea

actorilor proxy, a rețelelor criminale, a operațiunilor de influență și a

campaniilor de manipulare informațională. Aceste activități urmăresc

erodarea încrederii în instituțiile democratice, amplificarea polarizării

sociale și afectarea proceselor decizionale, inclusiv în perioade electorale.

Totodată, utilizarea unor structuri aparent non-politice, inclusiv organizații

religioase

sau

entități

asociate

acestora,

evidențiază

caracterul

multidimensional și adaptativ al strategiilor de influență promovate de

Moscova. Dificultatea atribuirii responsabilității și utilizarea sistematică a

conceptului de „plausible deniability” permit desfășurarea unor astfel de

operațiuni sub pragul conflictului convențional, complicând semnificativ

răspunsul statelor vizate.

În fața acestor provocări, consolidarea rezilienței societale trebuie să

depășească abordările strict militare sau tehnice și să adopte o perspectivă

43 Ibidem.

43

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

integrată, de tip „whole of society”. Cooperarea dintre instituțiile statului,

sectorul privat, mediul academic și societatea civilă, alături de dezvoltarea

culturii de securitate, protejarea infrastructurii critice și intensificarea

cooperării

internaționale,

reprezintă

elemente

fundamentale

pentru

contracararea amenințărilor hibride. În același timp, experiențele recente

demonstrează că vigilența strategică, adaptarea continuă și dezvoltarea unor

mecanisme eficiente de descurajare vor rămâne esențiale într-un mediu de

securitate caracterizat de competiție permanentă, accelerare tehnologică și

manifestarea tot mai agresivă a instrumentelor hibride de influență și

destabilizare.

BIBLIOGRAFIE

3^rd EEAS REPORT ON FOREIGN INFORMATION MANIPULATION

AND INTERFERENCE THREATS, Cementing the foundations

of Russia FIMI infrastructure in Moldova: the opportunistic use

of events, p. 29 în cap. “Exposing the architecture of FIMI

operations: a network analysis of influence operations”, Martie

2025, disponibil la https://www.eeas.europa.eu/sites/default/-

files/documents/2025/EEAS-3nd-ThreatReport-March-2025-05-

Digital-HD.pdf?;

CENTER FOR COUNTERING DISINFORMATION, In Sweden nuns were

exposed for spying for Russian intelligence, 19 Januarie 2026,

disponibil

la

https://cpd.gov.ua/en/international-threats-

en/europe/in-sweden-nuns-were-exposed-for-spying-for-russian-

intelligence/;

CHARLIE DUXBURY, New Russian church raises suspicions in Swedish

town, Noiembrie 2024, disponibil la https://www.politico.eu/-

article/new-russian-orthodox-church-suspicion-sweden-town-

vasteras/;

SOROCEANU IGOR, Dezinformarea în campaniile electorale, 02 Mai

2025,

disponibil

la

https://revista.universuljuridic.ro/-

dezinformarea-in-campaniile-electorale/;

LANCHÈS JULIAN, REKAWEK KACPER, More of the Same. Russia’s

Crime-Terror Nexus: Criminality as a Tool of Hybrid Warfare

Revisited,

23

Februarie

2026,

disponibil

https://icct.nl/publication/more-same-russias-crime-terror-nexus-

criminality-tool-hybrid-warfare-revisited;

REKAWEK

KACPER,

LANCHÈS

JULIAN,

ZOTOVA

MARIA,

BOWSER

DONALD,

Russia’s

Crime–Terror

Nexus

Criminality as a Tool of Hybrid Warfare in Europe, Septembrie

2025, disponibil la https://www.globsec.org/sites/default/-

44

Revista de Ştiinţe Militare 3/2026

files/202510/Russia%20Crime%20Terror%20Nexus_Criminalit

y%20as%20a%20Tool_0.pdf;

NORDIC DEFENCE REVIEW, Russian Orthodox Churches in Europe:

Espionage Outposts Under the Guise of Faith, s.a., disponibil la

https://nordicdefencereview.com/russian-orthodox-churches-in-

europe-espionage-outposts-under-the-guise-of-faith/;

LANGLOIS ROMÉO, NORDSTROM LOUISE, SEIBT SÉBASTIAN,

CHABOUR KARINA, France 24, Exclusive investigation: Is

the Russian Orthodox Church in Sweden a platform for

espionage?

disponibil

la

https://www.france24.com/en/tv-

shows/reporters/20250704-exclusive-investigation-is-the-

russian-orthodox-church-in-sweden-a-platform-for-espionage.