Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

REFORMAREA ECOSISTEMULUI DE INOVARE PENTRU

SECURITATE NAȚIONALĂ ÎN CONTEXTUL EXERCIȚIULUI

AMERICAN DESH-3 ȘI A EVOLUȚIEI CONFLICTULUI

DIN UCRAINA: ADAPTAREA MODELULUI GUIPRR

ÎN ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA-

SECȚIA ȘTIINȚE MILITARE

REFORMING THE INNOVATION ECOSYSTEM FOR NATIONAL

SECURITY IN THE CONTEXT OF THE AMERICAN EXERCISE

DESH-3 AND THE EVOLUTION OF THE CONFLICT

IN UKRAINE: ADAPTATION OF THE GUIPRR MODEL

IN THE ACADEMY OF ROMANIAN SCIENTISTS -

MILITARY SCIENCES SECTION

Comandor (r) dr. hab. Sorin TOPOR^

(Academia Oamenilor de Știință din România, 3 Ilfov, 050044, București,

Romania, email: secretariat@aosr.ro)

Rezumat: Schimbările structurale ale mediului internațional de

securitate, accentuate de evoluția războiului din Ucraina și de competiția

strategică dintre marile puteri, au evidențiat rolul decisiv al inovării tehnologice în

domeniul securității naționale. Astfel, reforma ecosistemului de inovare pentru

securitate națională reprezintă un obiectiv strategic pentru consolidarea

capacității naționale de a răspunde amenințărilor complexe contemporane.

Inițiativa Defense Enterprise Scinece and Technlogy Hub (DESH-3) a Statelor

Unite oferă un exemplu relevant de integrare a tripletei cercetare științifică,

industrie și armată într-un ecosistem de inovare orientat spre rezultate

operaționale.

Prezenta lucrare analizează implicațiile acestor evoluții pentru România

și propunem adoptarea modelului GUIPRR (Government – University – Industry -

Philanthropy Research Roundtable), pentru ecosistemul din cadrul Academiei

Oamenilor de Știință din România (AOȘR) – Secția Științe Militare. Această

structură este un nucleu academic specializat în cercetarea științelor militare, iar

rezultatele activităților membrilor acesteia sunt publicate în lucrări științifice și

contribuie la diverse proiecte interdisciplinare de securitate.

Cercetarea se bazează pe o analiza documentară empirică, a literaturii

de specialitate, a unor studii de caz și a unor exemple de bune practici în inovarea

militară, printr-o metodologie mixtă. Studiul prezent demonstrează că reformare

ecosistemului de inovare în domeniul securității reprezintă o condiție necesară

pentru consolidarea rezilienței naționale și reducerea decalajului dintre cercetarea

științifică și aplicarea operațională în domeniul securității. Schema conceptuală

propusă, adaptată la contextul românesc, poate crește eficiența colaborărilor și

capacitatea de inovare în acest domeniu.



specialist în securitate cibernetică la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în

Informatică - ICI București și membru asociat al Academiei Oamenilor de Știință din

România, București, România, email: sorin.topor@ici.ro.

118

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

Cuvinte cheie: securitate națională, ecosistem de inovare, DESH-3,

Războiul din Ucraina, GUIPRR, AOȘ-R - Secția de Științe Militare.

Abstract: Structural changes in the international security environment,

accentuated by the evolution of the war in Ukraine and the strategic competition

between great powers, have highlighted the decisive role of technological

innovation in the field of national security. Thus, the reform of the innovation

ecosystem for national security represents a strategic objective for strengthening

the national capacity to respond to contemporary complex threats. Defense

Enterprise Science Initiative and The United States' Technology Hub (DESH-3)

provides a relevant example of integrating the triad of scientific research, industry

and the military into an innovation ecosystem oriented towards operational results.

This paper analyzes the implications of these developments for Romania

and proposes the adoption of the GUIPRR (Government – University – Industry -

Philanthropy Research Roundtable) model, for the ecosystem within the Academy

of Romanian Scientists – Military Sciences Section. This structure is an academic

core specialized in military sciences research, and the results of the activities of its

members are published in scientific papers and contribute to various

interdisciplinary security projects.

The research is based on an empirical documentary analysis, specialized

literature, case studies and examples of good practices in military innovation,

through a mixed methodology. The present study demonstrates that reforming the

security innovation ecosystem is a necessary condition for strengthening national

resilience and reducing the gap between scientific research and operational

application in the security field. The proposed conceptual scheme, adapted to the

Romanian context, can increase the efficiency of collaborations and the capacity

for innovation in this field.

Keywords: national security, innovation ecosystem, DESH-3, War in

Ukraine, GUIPRR, Academy of Romanian Scientists-Military Sciences Section.

1. Introducere

Inovarea a devenit un element esențial al puterii naționale în

contextul securității internaționale contemporane. România se află în proces

de consolidare a ecosistemului de inovare pentru securitate, cu accent pe

cercetare științifică și pe cooperare internațională.

Mai ales sub impulsul evoluției conflictelor recente, caracterizate

de complexe amenințări hibride, tehnologice și informaționale, capacitățile

de inovare strategică s-au dezvoltat într-un ritm accelerat, demonstrând că

superioritatea militară nu mai este definită exclusiv de capacitatea

industrială clasică, aferentă industriei de război, ci de viteza cu care un stat

poate crea, testa și implementa soluții tehnologice relevante operațional.

Astfel, Ucraina, în aproximativ patru ani de război, a devenit un hub major

de producție de drone, transformându-se într-o superputere globală a UAV-

urilor, producând milioane de dispozitive pe an (în prezent aprox. 4

milioane de drone), inovând rapid și exportând tehnologie cu mare rată de

succes, dovedită în luptă (peste 70% de interceptări)¹. Această direcție,

1

Eduard, S. (2025), Ucraina produce mai multe drone decât toate țările NATO la un loc.

„Războiul ne-a obligat să inovăm mai repede”, Digi24, disponibil la https://www.-

119

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

bazată pe un model agil de adaptare, facilitează și producția locală prin

platforme de strângere de fonduri (precum UNITED24) și colaborarea cu

firme private, factor esențial pentru creșterea capacității de producție și de

reparație.

În plus, ecourile recentului exercițiu DESH-3 a Departamentului

Apărării al SUA reflectă o schimbare de paradigmă, promovând un model

integrat de inovare orientat spre securitate. Printr-o serie de experimente

inovatoare, Forțelor Aeriene ale SUA, alături de partenerii săi de coaliție

Canada și Marea Britanie, au testat și rafinat potențialul inteligenței

artificiale (AI) de a îmbunătăți procesul decizional, eficiența operațională și

consolidarea interoperabilității în fața provocărilor complexe ale securității

globale. Evenimentul nu numai că a demonstrat potențialul AI în sprijinul

elaborării deciziei militare ci a subliniat și importanța colaborării dintre

industria militară și cea privată pentru optimizarea evoluției tehnologice în

operațiile militare și în planificarea strategică. Colonelul John Ohlund,

directorul echipei interoperative a sistemului avansat de management al

luptei (ABMS CFT) a Forțelor Aeriene, afirma că exercițiul a demonstrat

că, în condiții de stres, în lipsa unei familiarizări a participanților cu

scenariul și datele aferente, cursurile de acțiune propuse de AI erau în

proporție de 97% „viabile și valide din punct de vedere tactic” în comparație

cu procentul de 48% ale soluțiilor elaborate de specialiștii umani². O

concluzie majoră a fost că inovația nu mai este doar un aspect limitat la

calitatea mediilor sau a dispozitivelor implementate ci un factor complex

care ține de viteza de transfer tehnologic și de calitatea procesului de

elaborare a deciziilor. Astfel, proiectarea și generare serviciilor software din

cadrul relațiilor om-mașină transcend secvențele de fundamentare teoretică,

asigurând asistența fără înlocuirea operatorilor umani, pentru producerea de

avantaje măsurabile în lumea reală. AI constituie un amplificator al judecății

umane. Companiile participante la DASH-3 și-au păstrat drepturile de

proprietate intelectuală, structurile militare au dezvoltat o înțelegere mai

profundă a cerințelor funcționale și a provocărilor de integrare a viitorului

software de comandă și control, toate acestea într-o manieră echilibrată care

încurajează inovația fără a limita piața.

Putem afirma că, în prezent, integrarea tehnologiilor avansate în

structurile organizaționale și în cultura acestora reprezintă o regândire a

rolurilor, a proceselor și a responsabilităților, evitând automatizări oarbe și

rezistența defensivă la tehnologie. Inovația nu este doar tehnologică. Toate

sistemele societale care își mențin capacitățile de operabilitate în fața

amenințărilor hibride specifice actualelor medii conflictuale evidențiază că

viteza de luare a deciziilor este un factor strategic, la fel de important ca

digi24.ro/stiri/externe/ucraina-produce-mai-multe-drone-decat-toate-tarile-nato-la-un-loc-

razboiul-ne-a-obligat-sa-inovam-mai-repede-3499955 accesat la 16.01.2026.

²Freedberg, Jr., S., J. (2026), Air Force says AI tools outperform human planners in ‚battle

management’

experiment,

Breaking

Defense,

disponibil

la

https://-

breakingdefense.com/2026/01/air-force-says-ai-tools-outperform-human-planners-in-battle-

management-experiment/ accesat la 02.02.2026.

120

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

superioritatea materială. În acest context, coordonarea vitezei algoritmice cu

judecata umană generează avantaje operaționale durabile, prin inovație

digitală.

Pentru România, stat situat la frontiera estică a NATO, conflictul

din Ucraina amplifică presiunea asupra capacităților naționale de apărare și

securitate. În acest context, lucrarea argumentează necesitatea reformării

ecosistemului de inovare pentru securitate națională prin consolidarea

modelului de dezvoltare „Triple Helix”³și adoptarea modelului conceptual

integrativ GUIPRR, în cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România

(AOȘR) - Secția Științe Militare, structura care poate deține poziția de actor

academic cu rol strategic în acest domeniu de științe.

2. Cadrul teoretic și revizuirea literaturii

Conceptul de ecosistem de inovare derivă din teoria sistemelor

naționale de inovare⁴, care subliniază interdependența dintre instituțiile

publice, mediul academic și sectorul privat. Literatura recentă extinde acest

cadru către domeniul securității naționale, argumentând că inovarea militară

eficientă necesită mecanisme de guvernare integrate și procese accelerate de

transfer tehnologic⁵. Modelul „Triple Helix”, oferă o bază conceptuală

relevată ale relațiilor dintre Universități-Industrie-Guvernare. Studii recente

sugerează că, în domeniul securității, acest model trebuie completat cu

dimensiuni noi, precum guvernanța strategică și strategii de sustenabilitate⁶.

Pentru a avea succes pe termen lung, organizațiile nu trebuie doar să se

raporteze doar la performanța lor actuală, în ceea ce privește sustenabilitatea

corporativă, ci să demonstreze că își aliniază modelele și strategiile către

sustenabilitate.

Lecțiile învățate în urma exercițiilor DESH-3 și DESH-2

evidențiază importanța fragmentării instituționale și a alinierii cercetării

științifice la nevoile operaționale reale ale forțelor armate. Analizele

realizate de RAND și CSIS susțin că succesul acestor inițiative depinde de

capacitatea de a crea rețele colaborative flexibile care favorizează reducerea

ciclurile de inovare^{7 8}. Recentul raport DARPA⁹atrage atenția asupra

3

Leydesdorff, L. & Leydesdorff, H. (1996), Emergence of a Triple Helix of University-

Industry-Government Relations, Science and Public Policy 23(5), pp. 279-286.

4

UN, Trade and Development (2023), National innovation system, Angola Science,

Tchnology and Innovation Policy Review, UN-iLibrary, pp 22-50.

⁵Modig, O. & Andersson, K. (2022), Military Innovation as the Result of Mental Models of

Technology, Scandiniavian Journal of Military Studies, 5(1), pp. 45-62.

6

Traxler, A., A., Schrack,D., Greiling, D., Feldbauer, J. & Lautner, M. (2023), The

interplay of sustainability reporting and management control – an exploration of ways for

dovetailing to develop reporting beyond accountability, Journal of Applied Accounting

Research 26(6), pp. 160-182.

7

Athanasia G. & Cota J. (2022), Towards the Department of Commerce and Innovation:

The 2022-2026 Strategic Plan, Washington, DC: Center for Strategic & International

Studies,

disponibil

la

https://www.csis.org/blogs/perspectives-innovation/towards-

department-commerce-and-innovation-2022-2026-strategic-plan accesat la 17.01.2026.

8

Kotila, B., Drezner, J., A., Bartels, E.B., Hill, D., Hodgson, Q.E., Huilgol, S.S., Manuel,

S., Simpson, M. & Wong, J.P. (2023), Strengthening the Defense Innovation Ecosystem,

121

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

progresului semnificativ al tehnologiei software în ultimul deceniu și a

implicațiilor pe scară largă privind procesele de dezvoltare securizată de

către furnizorii comerciali, a adoptării limbajelor de programare cu memorie

sigură și a maturizării metodelor formale care au permis verificarea

componentelor software critice utilizate în produsele comerciale și în

serviciile online.

Conflictul din Ucraina demonstrează caracterul multidimensional al

războiului contemporan, în care operațiile militare convenționale integrează

acțiuni hibride, cibernetice și informaționale. Utilizarea excesivă a dronelor,

a inteligenței artificiale și a soluțiilor comerciale adaptate rapid la nevoile

militare indică o schimbare structurală a modului în care se produce inovația

în război¹⁰. Aceste evoluții evidențiază necesitatea realizării unor ecosisteme

de inovare capabile să funcționeze sub presiune strategică, cu timpi reduși

de reacție și cu un nivel ridicat de adaptabilitate, pentru unificarea

resurselor, evitarea duplicării și a fragmentării. În acest context, prevenirea

surprinderii tehnologice pentru oricare sistem de securitate și apărare

necesită revizuiri și evaluări frecvente ale programelor actuale ale armatei,

pentru care este nevoie de o structură de experți, capabilă să evalueze, să

monitorizeze și să propună recomandări într-un cadru extins de cercetare

științifică, în afara eforturilor guvernamentale.

Toate aceste eforturi de cercetare științifică în domeniul inovării

trebuie privite nu ca o amenințare la adresa programelor de curente de

cercetare și de dezvoltare a structurilor militare, ci ca o formă de colaborare

a industriei și a mediului academic pentru ca acestea să fie pe deplin

capabile să răspundă rapid la surprize tehnologice, să indice coeficienți

măsurabili și cadre cuprinzătoare pentru asigurarea investițiilor și pentru

direcționarea eficientă a eforturilor de inovare. În esență, cele prezentate nu

sunt teme de discuție noi. Pentru Armata SUA, exemplul National

Academies of Sciences, Engineering, and Medicine (NASEM), este extrem

de relevant. În această structură academică sunt create comitete care

elaborează rapoarte critice, care fac posibilă consolidare standardelor

instituționale de calitate, cu obiectivitate și receptivitate, pe baza unor

dovezi certe. Astfel, Comitetul pentru prevenirea surprizei tehnologice a

elaborat un raport consensual în care au fost prezentate o serie de comentarii

și sugestii pertinente din care rezultă o concluzie previzionară pentru

viitorul armatei și anume că este necesară o colaborare între știință și

tehnologie prin eficientizarea cercetării și inovării pentru soluțiile

tehnologice de bază ale armatei, concomitent cu cele complet comercializate

Santa Monica, CA: RAND Corporation, disponibil la https://www.rand.org/-

pubs/research_reports/RRA1352-1.html accesat la 01.02.2026.

9

NASEM (2025), Defense Software for a Contested Future: Agility, Assurance, and

Incentives, Washington, DC: National Academies Press.

10

Kukkola, J. (2025), Russia’s Adaptation in War against Ukraine (2022-2025), National

Defence

University,

Department

of

Warfare,

Helsinki,

disponibil

la

https://www.doria.fi/handle/10024/193189, accesat la 25.01.2026.

122

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

și în tranziție, cu sprijinul și experiența unei rețele de parteneri externi,

conectați și implicați¹¹.

În România, o astfel de structură de cercetare științifică ar putea fi

Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR)-Secția Științe

Militare. AOȘR a ocupat locul patru în ierarhia științifică a clasamentelor

SCIMAGO, în anul 2025¹². Acest clasament certifică valoarea rezultatelor

științifice în clasamentele internaționale. Membrii Secției Științe Militare

dețin domenii de competență științifică complexe și interdisciplinare,

menționate în Curriculum vitae și certificate prin rezultatele obținute în

cariera lor profesională¹³.

3. Metoda și ipotezele de cercetare

Pentru validarea robustă a ipotezelor și pentru creșterea

replicabilității cercetării, studiul utilizează o metodologie mixtă (MMR-

Mixed Method Research), bazată pe triangulație. Pentru validarea adaptării

modelul GUIPRR în contextul ecosistemului de securitate din România vom

aplica un design exploratoriu secvențial al datelor teoretice la realitățile

operaționale identificate în studiile de caz (DESH-3 și conflictul din

Ucraina).

Astfel avem trei faze corelate care vor asigura validarea ipotezelor

formulate:

-

Analiza documentară și bibliometrică (faza calitativă): În această fază

am examinat documentele strategice emise de NATO, UE,

Departamentul Apărării al SUA, rapoarte tehnice NASEM (2025, 2026),

Strategia Națională de Apărare, rapoarte AOSR, dar și a unor lucrărilor

indexate în baze de date internaționale (Scimago, Web of Science,

Scopus și Google Scholar). Aceasta ne-a permis extragerea indicatorilor

de performanță pentru inovația de tip „battle ready”;

-

Analiza comparativă a ecosistemelor

(Benchmarking): Analiza

comparativă a modelului GUIPRR cu modelul tradițional de achiziții.

Au fost analizate platforme colaborative românești reprezentative și am

identificat gradul de maturitate și de fragmentare actuală a ecosistemului

românesc de inovare;

Modelare conceptuală și validare logică: Pe baza datelor extrase , a fost

propusă o restructurare a modelului america GUIPRR la specificul

instituțional al AOȘR-Secția Științe Militare.

Studiul testează următoarele ipoteze de cercetare:

11

NASEM (2025), Government – University – Industry - Philanthropy Research

Roundtable, National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine, SUA, disponibil

la https://www.nationalacademies.org/units/PGA-GUIRR-24-P-598, accesat la 04.02.2026.

12

AOSR (2026), Academia Oamenilor de Știință din România, în topul clasamentelor

internaționale SCIMAGO, disponibil la https://www.aosr.ro/academia-oamenilor-de-stiinta-

din-romania-in-topul-clasamentelor-internationale-scimago /, accesat la 04.02.2026.

13

AOSR

(2026b),

Membrii

Secției

Științe

Militare,

disponibil

la

https://www.aosr.ro/membrii-sectiei-stiinte-militare/, accesat la 04.02.2026.

123

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

I.1 - Adaptabilitatea modelului GUIPRR reduce semnificativ timpul de

tranziție de la cercetare fundamentală la aplicare operațională în domeniul

securității, prin eliminarea barierelor birocratice.

I.2 – Guvernanța strategică intersectorială (GUIPRR) crește reziliența în fața

amenințărilor hibride, cibernetice și informaționale, precum și a altor

surprize tehnologice.

I.3 - Poziționarea AOSR – Secția Științe Militare ca hub central de

management al granturilor (challenge-based funding) facilitează integrarea

cercetării naționale în rețelele internaționale de inovare.

Principalele instrumente și tehnici de analiză utilizate au fost:

-

Analiza de conținut: a fost aplicată, în principal, rapoartelor

instituționale și ale exercițiului DESH-3 pentru a cuantificat eficiența AI

în raport cu decizia umană (validitatea tactică de 97%);

Matrice de evaluare strategică: a fost realizată pentru compararea celor

șase componente critice GUIPRR: Guvernanță, Universități, Industrie,

Parteneriate/Filantropie, Resurse și Reziliență;

Analiza GAP: pentru evidențierea asincronicității dintre rezultatele

cercetării și capacitatea de absorbție a industriei naționale de apărare.

Cercetarea efectuată recunoaște limitele derivate din natura

clasificată a unor date militare și dependența de colaborări externe pentru

testarea prototipurilor. La nivelul AOȘR – Secția Științe Militare, apreciem

că lipsa unor laboratoare proprii, documentate oficial, determină ca

cercetările științifice să fie dependente de colaborări externe, mai ales pentru

testările aplicative.

Analiza respectă normele de etică a cercetării, utilizând exclusiv

surse deschise (OSINT) și literatura academică indexată. Nu în ultimul rând,

recunoaștem că realizarea unor interviuri semistructurate (metoda Delphi)

cu experți în securitate și industrie ar întări considerabil argumentația,

aspect care reprezintă obiectivul principal al unui proiect viitor.

4. Modelul GUIPRR – fundament conceptual

Modelul GUIRR (Government – University – Industry Research

Roundtable) a fost propus de National Academies of Sciences, Engineering,

and Medicine (NASEM), în anul 1984. Acesta, prin introducerea

dimensiunii filantropice în anul 2024, a fost redenumit în GUIPRR

(Government – University – Industry - Philanthropy Research Roundtable).

GUIPRR

își

concentrează

activitatea

asupra

sănătății

și

productivității ecosistemului de cercetare și inovare din Statele Unite,

reprezentând o platformă colaborativă și intersectorială în care sunt

rezolvate problemele care împiedică ca instituțiile științifice de top să își

atingă întregul lor potențial¹⁴. Această misiune este îndeplinită prin

convocarea unor lideri științifici dintr-o multitudine de sectoare ale

14

NASEM (2025), Government – University – Industry - Philanthropy Research

Roundtable, National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine, SUA, valabil la

https://www.nationalacademies.org/units/PGA-GUIRR-24-P-598, accesat la 14.01.2026.

124

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

ecosistemului de cercetarea și inovare, reprezentanți de rang înalt din

guvern, universități, industrie, filantropie, capital de risc, capital privat și

sectorul bancar care abordează provocările științifice și tehnologice critice și

actuale, urmând – atunci când este cazul – să desfășoare activități destinate

soluționării impedimentelor specifice intersectoriale ce pot împiedica sau

îngreuna realizarea proiectelor. Instituțiile GUIPRR/SUA acceptă realitatea

că cele mai presante probleme orientate spre progres și acțiune nu pot fi

rezolvate de o singură companie, universitate, organizație filantropică sau

agenție federală¹⁵.

Modelul GUIPRR integrează următoarele dimensiuni:

-

Guvernanță strategică - pentru alinierea cercetării la obiectivele de

securitate;

-

Unificarea resurselor - pentru evitarea duplicării și a fragmentării;

Interacțiune instituțională între mediul academic, industrie și

structurile de securitate;

-

Proces de inovare orientat spre rezultate, cu accent pe aplicabilitate

operațională;

-

Rețele colaborative, naționale și internaționale;

Adaptabilitate operațională - ca indicator al eficienței ecosistemului,

operaționalizat prin instrumente de măsurare a rapidității adaptării la

schimbări, a duratei procesului decizional și a capacității de a genera

acțiuni eficiente în vederea obținerii unor rezultate adecvate în

condiții de incertitudine, risc sau criză^{16 17}

.

Prin urmare, GUIPRR oferă un forum unic, unde participanții înțeleg

modul de gândire a fiecărui participant, formând o diversitate de perspective

și culturi instituționale. În urma întâlnirilor se identifică acele aspecte care

dezvoltă parteneriate de tip public-privat, direcții critice de cercetare

științifică, formarea științifică a forței de muncă, efectele globalizării asupra

cercetării interne, dar și alte aspecte urgente de importanță tehnologică

emergentă ce pot beneficia de o colaborare intersectorială mai strânsă și mai

eficientă, precum și de investiții filantropice.

La

nivel

internațional,

modelul

GUIPRR

este

aplicat

în

DARPA/SUA și asigură finanțare flexibilă pentru proiecte high-risk/high-

reward. În UE cele mai reprezentative structuri sunt în Germania care aplică

un model dual civil-militar, cu accent pe aplicabilitate industrială, precum și

în Țările nordice unde se pune accent pe cooperarea academic-industrial-

publică pentru reziliență și sustenabilitate.

15

NASEM (2026), Government-University-Industry-Philanthropy Research Roundtable,

disponibil la https://www.nationalacademies.org/units/PGA-GUIRR-24-P-598#work-with-

us accesat la 15.01.2026.

16

Seaman, R. (2022), Deploying Forces, Ehancing Readiness, Accelerating

Responsiveness, in The Secretary General’s Annual Report, 2021, NATO, pp. 19-23,

disponibil la https://www.nato.int/content/dam/nato/legacy-wcm/media_pdf/2022/3/pdf/-

sgar21-en.pdf accesat la 02.02.2026.

¹⁷OECD (2021), Government at a Glance 2021, OECD Publishing, Paris.

125

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

5. Analiză și discuții: Evaluarea impactului GUIPRR

În România, există numeroase platforme colaborative care abordează

diverse direcții de cercetare științifică pentru dezvoltare tehnologică și

societală, sub formă de fundații, federații, asociații, clustere și think-tank-uri

etc. Aceste structuri funcționează ca medii de legătură între sectorul privat,

mediul academic și societate civilă, mobilizând resurse financiare și

expertiză pentru proiecte care adesea nu primesc finanțare suficientă de la

stat.

Spre exemplu:

-Federația Fundațiilor Comunitare din România (FFCR) - este una

dintre cele mai importante platforme colaborative. Fundațiile comunitare din

16 orașe din România gestionează fonduri precum Fondul Știinșescu. Prin

acesta, cu sprijinul Romanian American Foundation (RAF), se oferă sprijin

educațional copiilor și tinerilor pasionați de acea latură a disciplinelor

științifice care cu greu pot fi descrise în manuale, prin experimente,

activități practice și joc¹⁸.

-Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare

(FOND): Este o structură care promovează implicarea organizațiilor

neguvernamentale din România în implementarea politicilor naționale și

europene de cooperare internațională pentru dezvoltare. Aceasta reunește

numeroase asociații, fundații și inițiative în scopul educării publicului larg

privind solidaritatea globală și dezvoltarea durabilă, precum și pentru

implementarea unei politici coerente a României în domeniul cooperării

internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară¹⁹.

-New Strategy Center (NSC): Este un Think Tank neguvernamental

specializat în politică externă, de apărare și securitate cu accent pe regiunea

extinsă a Mării Negre și pe zona Balcanilor. Organizează dezbateri

periodice (în regim Chatham House și publice), conferințe internaționale și

publică studii de impact care fundamentează unele decizii strategice²⁰.

-Fundația Colegiului Național de Apărare: Este o platformă de

educație și colaborare care facilitează dialogul între elitele militare și civile.

Conform statutului său principalele obiective țin de organizarea și

desfășurarea de activități pentru afirmarea și apărarea valorilor, drepturilor

și intereselor fundamentale ale României în domeniul securității și apărării

naționale, sprijinirea și dezvoltarea cercetări științifice interdisciplinare și

18

Slomon, G. (2024), Fondul Știinșescu sau cum se transformă viitorul în prezent. Despre

o altfel de educație, pe care nu o găsim în manuale, PressOne, disponibil la

https://pressone.ro/fondul-stiintescu-sau-cum-se-transforma-viitorul-in-prezent-despre-o-

altfel-de-educatie-pe-care-nu-o-gasim-in-manuale, accesat la 24.01.2026.

19

FOND (2025), Despre FOND, disponibil la https://www.fondromania.org/despre-

fond/#organizatii-membre, accesat la 28.01.2026.

20

NSC

(2025),

Despre,

New

Strategy

Center,

disponibil

la

https://-

newstrategycenter.ro/en/about/ accesat la 28.01.2026.

126

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

promovarea valorilor culturale românești și din alte țări în domeniul

securității și apărării²¹.

- Cyber Security Cluster of Excellence (CYSCOE): Este cel mai mare

cluster triple helix de securitate cibernetică din România, reunind

companii, universități, instituții publice și private pentru a dezvolta

soluții împotriva amenințărilor hibride și pentru a promova cercetarea în

AI și blockhain²².

- Defence Network Romania (DEFNET.RO): Este o platformă europeană

pentru tehnologii dual-use, cercetare, dezvoltare și inovare în apărare și

securitate. Funcționează ca un accelerator instituțional care conectează

companiile din industria de apărare cu programele de finanțare europene

și naționale (precum mecanismul SAFE). Acest proiect se constituie într-

un ecosistem de formare rapidă a consorțiilor adaptate fiecărui apel de

finanțare²³.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și

fundații este reglementată constituirea și funcționarea lor în scopul

dezvoltării unor activități de interes general, inclusiv cercetarea științifică.

Toate sunt cuprinse în Registrul Național ONG care oferă o bună

transparență din partea instituțiilor statului în ce privește obiectul, misiunea

și modalitățile lor de colaborare.

Astfel, în domeniul militar, ecosistemele de inovare formate de

aceste structuri complexe asigură sau monitorizează transferul rapid de

know-how între cercetare și aplicații practice, menținând, în același tip

securitatea informațională.

Analiza comparativă a ecosistemelor evidențiază că inovația în

domeniul securității nu mai este definită exclusiv de capacitatea industrială

clasică, ci de viteza de implementare a soluțiilor tehnologice relevante

operațional.

În prezent, activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul securității

și apărării naționale este marcată de un caracter fragmentar și redundant,

ceea ce constituie o vulnerabilitate structurală. Absența unei coordonări

strategice determină duplicarea eforturilor și un consum ineficient de

resurse, procesul rămânând netransparent până la finalizarea proiectelor. În

plus, se observă o asincronicitate între rezultatele cercetării și capacitate de

absorbție a industriei de apărare, multe soluții fiind anacronice, fie prematur

dezvoltate pentru a fi integrate în fluxul de producție.

Modelul GUIPRR propus pentru AOȘR-Secția Științe Militare ar

contribui la reducerea acestei vulnerabilități, oferind un cadru instituțional

coerent și compatibil cu practicile NATO și UE, pentru unificarea

21

FCNAp (2025), Fundația CNAp, disponibil la https://fcnap.ro/fundatia-cnap/, accesat la

28.01.2026.

22

CYSCOE (2025), Cyber Security Cluster of Excellence, disponibil la https://cyscoe.ro/,

accesat la 28.01.2026.

23

DEFNET.RO (2025), DEFNET.RO, Defence Network România, disponibil la

https://defnet.ro/despre/, accesat la 28.01.2026.

127

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

resurselor,

pentru

evitarea

duplicării

eforturilor

între

structurile

guvernamentale, academice și private. În cadrul acestuia, spre deosebire de

caritatea clasică, filantropia în securitate ar finanța „veriga lipsă” dintre

teoria științifică și prototipul militar, secvență adesea ignorată de bugetele

rigide ale statului. mai ales, lecțiile învățate din cadrul DESH-3 susțin

necesitatea implementării AI în acest ecosistem al inovării, prin rapiditatea

soluțiilor propuse de acești algoritmi.

Adaptarea modelului GUIPRR la AOȘR-Secția Științe Militare va

integra șase componente strategice prezentate în Tabelul 1.

Tabelul 1.

Componentă

G – Guvernanță

U – Universități

I – Industrie

Definiție

Relevanță pentru cercetarea

militară

Structuri

decizionale

și Coordonarea eficientă a proiectelor

de cercetare

politici integrate

Academii

și

centre Generarea de expertiză și

metodologii inovative

academice de cercetare

Producători și sector privat

Transformarea cercetării în soluții

aplicabile

P – Parteneriate și Colaborări instituționale și Acces la know-how, standarde și

filantropie

trans-sectoriale

interoperabilitate

R – Resurse

Fonduri publice și private, Asigurarea sustenabilității proiectelor

facilități de cercetare

R – Reziliență

Mecanisme de adaptare la Reducerea vulnerabilităților și

schimbări rapide

continuitate operațională

Componentele GUIPRR pot susține următoarele direcții de

dezvoltare:

Guvernare:

−

Crearea unui cadru de decizie pentru coordonarea proiectelor de

cercetare și inovare;

Sisteme de monitorizare și evaluare a performanței academice și

aplicative;

MApN/MCID vor defini nevoile operaționale și vor oferi cadrul

legal și testarea în poligoane.

Consolidarea colaborării instituțiilor academice militare cu alte

universități naționale și internaționale;

Universități:

−

Proiecte comune și hub-uri de cercetare interdisciplinare;

Dezvoltarea cercetării fundamentale în domenii critice precum AI

aplicat, drone sau materiale compozite.

Industrie:

−

Parteneriate public-privat pentru transformarea cercetării în soluții

aplicabile;

Programe pilot pentru testarea metodologiilor dezvoltate în cadrul

cercetării academice;

Unitățile de producție preiau prototipurile universitare și le

transformă în produse scalabile (producție în serie).

Colaborări cu NATO, UE și centre de excelență internaționale,

creare de mese rotunde permanente unde liderii militari, rectorii

universităților și CEO-ii din industria de apărare să stabilească

agenda de cercetare pe cel puțin 5 ani;

Parteneriate și

filantropie:

128

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

−

Integrarea bunelor practici și a standardelor internaționale de

securitate;

Bursele și programele de cercetare finanțate de organizații

filantropice vor dezvolta capitalul uman. Spre exemplu, finanțarea

unui doctorat în securitate națională poate fi însoțită de clauze ca

beneficiarii să lucreze o perioadă în cadrul structurilor de apărare

sau de cercetare națională.

Resurse:

−

Fonduri publice și granturi pentru proiecte strategice sau pentru

participarea în proiecte internaționale de cercetare

În cadrul academic, sandbox-uri de testare pentru noi tehnologii, cu

finanțare mixtă care să reducă presiunea pe bugetul de stat;

Transfer tehnologic accelerat prin reglementări care să permită

proprietății intelectuale generate în universități (cu fonduri

filantropice sau private), să fie rapid adoptate de industria națională

de apărare.

−

Fundațiile strategice, prin proiecte filantropice, ar putea finanța

etapele de transfer tehnologic către producția industrială unde riscul

este prea mare pentru bănci, însă impactul asupra securității

naționale este vital.

Reziliență:

−

Crearea de mecanisme adaptive pentru cercetare și inovare rapidă;

Planuri de continuitate în activitățile științifice și proiecte

colaborative;

−

Tehnologia „dual-use” ar însemna soluții de securitate alimentară și

energetică – care pot susține logistica armatei, de sănătate –

colaborări pentru medicina de campanie și biotehnologii aplicabile

în teatrele de operații.

Transformarea propusă pentru AOȘR-Secția de Științe Militare

implică trecerea de la un forum academic la un „hub de granturi” activ, care

va optimiza o serie de aspecte cheie ale ecosistemului de inovare pentru

securitatea și apărare prin:

- Mecanism optim de finanțare: Implementarea unui fond de inovare

alimentat mixt (stat-privat-filantropie) va permite AOȘR să lanseze

competiții de soluții pentru vulnerabilități strategice stabilite de CSAT

sau MApN. Mai mult decât atât, atragerea unor fonduri din clauzele

offset pentru achiziția de echipamente militare poate revitaliza cercetarea

românească pentru a dezvolta componente locale sau pentru a instruiri

experții români. În plus, multe dintre inovațiile universitare nu sunt

abordate și prevăzute pentru a fi aplicate în producția industrială

deoarece sunt prea riscante pentru investitorii privați și prea „imature”

pentru bugetele rigide ale Ministerului Apărării. Susținerea financiară de

către o asociație strategică, prin granturi, poate rezolva rapid acest aspect,

mai ales în faza de prototipare.

- Agilitate și flexibilitate: Achizițiile publice pentru cercetare sunt

reglementate prin legi și norme specifice. O asociație strategică poate

129

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

reuni parteneriate, poate angaja experți internaționali sau poate

achiziționa echipamente și servicii de testare mult mai rapid, accelerând

ritmul inovării;

- Neutralitate și schimb de idei: Într-o entitate privată, dar aliniată

obiectivelor naționale, se poate manageria o platformă neutră de schimb

de idei, precum și se poate crea un spațiu informațional unde

universitățile, liderii militari și CEO-ii industriei pot colabora fără

barierele determinate de dreptul de proprietate intelectuală sau de alte

conflicte de interese comerciale;

- Dezvoltarea capitalului uman de profesioniști: O astfel de structură

strategică poate atrage talente prin asigurarea de burse de cercetare în

domenii critice (ex. AI, calcul cuantic, materiale compozite etc.) și în alte

direcții de cercetare care nu sunt încă abordate pe scară largă. Prin

modelul burselor de tip „Fellowship”, AOȘR poate deveni un magnet

pentru cercetătorii români din diaspora, accelerând livrarea soluțiilor la

nivel de săptămâni sau luni. Astfel se va asigura o rezervă de experți,

militari și civili, pregătiți pentru viitoarele provocări de securitate. În

plus, o companie privată care ar prefera să finanțeze cercetarea de elită

prin donații, ar putea, ulterior, să recruteze talente pentru dezvoltarea

proprie, nu să lase toți banii la bugetul general al statului.

Beneficiile și avantajele posibile pentru ecosistemul național de

inovare în domeniul securității și apărării naționale:

1. Consolidarea cercetării militare și asigurarea suveranității tehnologice:

Nu vor mai fi cumpărate doar soluții „la cheie” de la parteneri, ci se va

dezvolta o serie de componente critice adaptate cerințelor și specificului

național;

2. Păstrarea creierelor și creșterea vizibilității cercetării naționale la nivel

internațional: Cercetătorii români vor fi implicați în proiecte care au

sens patriotic și tehnologic beneficiind de finanțare și sprijin pentru

dezvoltarea cunoașterii.

3. Eficientizarea colaborării și a schimburilor de konw-how sub o formă

apolitică: O astfel de platformă poate aduce în același proiect entități

academice rivale sau companii concurente, într-o manieră etică morală și

neutră.

4. Creștere rezilienței ecosistemului academic pentru securitate: Creșterea

transferului tehnologic de la start-up-uri către industria de profil va

consolida securitatea națională, cunoașterea și specializarea capitatului

uman, precum și motivația ca marii jucători din industria de apărarea să

sprijine dezvoltarea facilităților de testare și a laboratoarelor specifice.

5. Nu în ultimul rând, o astfel de transformare ar putea genera și venituri

pe termen lung: Dacă o cercetare finanțată prin AOȘR conduce la

realizarea unui brevet, acest fapt va asigura venituri dintr-o cotă parte

130

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

din drepturile de proprietate intelectuală în momentul în care industria

vinde produsul la export (strategia „Royalty”).

În acest context, AOȘR-Secția Științe Militare are avantajul de a fi o

instituție de interes public, dar pentru a deveni un pilon al ecosistemului de

inovare pentru securitate și apărare are nevoie de o schimbare de paradigmă

structurală.

Această transformare ar trebui să urmărească atingerea următoarele

etape:

1. Reconfigurarea statutului de la forum academic la „Hub de granturi”:

În prezent, AOȘR funcționează ca un forum de consacrare care oferă

titluri și premii pentru lucrările științifice apărute în urmă cu doi ani,

după o metodologie proprie de evaluare. Trecerea la un mecanism de

finanțare bazat pe obiective (chalenge-based funding) presupune

gestionarea unui fond de inovare pentru apărare, alimentat mixt

(subvenții de stat, donații de la actori din industria de apărare, parteneri

filantropici). Astfel, prin CSAT sau MApN se vor stabili o serie de

proiecte iar AOȘR va deschide competiția de granturi pentru cercetători.

2. Crearea unui consiliu de administrație care să includă reprezentanți din

toate cele patru sfere a modelului GUIPRR și anume: reprezentanți ai

structurilor Sistemului Național de Apărare pentru aliniere strategică,

rectorii universităților/academiilor tehnice și militare pentru accesul la

laboratoare, CEO-ii ai companiilor tech/apărare pentru scalabilitatea

soluțiilor, manageri de fonduri sau filantropi care să asigure agilitatea

financiară.

3. Modificarea și adaptarea regulilor de achiziție pentru simplificare

birocratică și creșterea agilității filantropice: Acestea ar trebui să se

bazeze pe creșterea capacității de achiziționare rapidă a componentelor

soft și hard, mai ales în fazele de prototipare, precum și de acceptare a

riscului. Se poate accepta că aproximativ 70 % din proiectele de

cercetare pot eșua. Însă, atâta timp cât 30 % dintre acestea oferă un

avantaj tactic structurilor militare și de securitate, riscul trebuie acceptat.

4. Modificarea structurală și reorganizare pe grupuri de discuție ca unități

de management de proiect. Astfel, o astfel de structură devine interfața

pentru validarea tehnologiilor în relația cu Statul Major.

Concluzii și recomandări strategice

Lucrarea demonstrează că reforma ecosistemului de inovare prin

modelul GUIPRR nu este doar o opțiune academică, ci o necesitate

strategică pentru consolidarea rezilienței naționale. Astfel se validează

ipotezele I.1 și I.2, integrarea dimensiunii filantropice și a guvernanței

strategice reducând timpul de tranziție tehnologică. În același timp, crește

capacitatea de răspuns la amenințări hibride, în conformitate cu analiza

comparată a modelelor NATO/SUA.

131

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

Secția Științe Militare/AOȘR reprezintă un nucleu academic de

cercetare și publicare, cu impact în domeniul securității naționale.

Adoptarea modelului GUIPRR oferă un cadru strategic pentru consolidarea

colaborării între universități, industrie și parteneri internaționali, optimizarea

resurselor și creștere rezilienței ecosistemului de inovare în domeniul

militar. Transformarea Secției Științe Militare/AOȘR este posibilă, această

structură deținând acea competență interdisciplinară necesară pentru a

acționa ca un nucleu academic, catalizator de risc și inovație pentru

interesele superioare ale statului. Astfel se validează și ipoteza I.3.

În plus, aplicarea modelului GUIPRR asupra Sistemului Național de

Apărare al României va genera următoarele funcții instituționale:

1. Guvernul va identifica și va stabili lista cu vulnerabilități strategice

(de exemplu: amenințările hibride în contextul comunicării

strategice);

2. AOȘR-Secția Științe Militare va lansa un concurs de soluții și va

finanța imediat o serie de echipe de studenți și de strat-up-uri din

fonduri private/filantropie;

3. Universitățile militare sau institutele de cercetare științifică vor oferi

accesul la laboratoare și la personal academic acreditat în domeniul

Științe Militare pentru activități de mentorat în vederea respectării

rigorii științifice pe timpul testării soluțiilor;

4. Industria (militară de stat sau privată) va prelua prototipul câștigător

pentru a-l integra în sistemele de apărare.

Pentru asigurarea operativității acestui model sunt necesare

următoarele acțiuni imediate:

1. Restructurarea instituțională: Înaintarea unei propuneri de

restructurare (un plan de reformă strategică) către CSAT, pentru a

transforma AOȘR dintr-un corp de experți de nivel înalt într-un

accelerator de suveranitate tehnologică.

2. Actualizare legislativă: Crearea unor facilități fiscale pentru

sectorul filantropic care investește în securitate națională și

simplificarea regulilor de achiziție pentru prototipare

3. Parteneriate de tip public-privat și filantropice: Implementarea

clauzelor de tip „offset” pentru revitalizarea cercetării din România

prin investiții în componente locale și în instruirea experților.

Prezenta

lucrare

propune

o

schimbare

de

paradigmă

în

managementul cercetării și dezvoltării pentru domeniul Științe Miliare în

România. Soluția propusă de adoptare a modelului operativ GUIPRR oferă

României șansa de a trece de la stadiul de consumator de tehnologie la cel

de generator de soluții suverane, adaptate provocărilor secolului XXI.

132

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

BIBLIOGRAFIE

AOSR (2026), Academia Oamenilor de Știință din România, în topul

clasamentelor internaționale SCIMAGO, disponibil la

https://www.aosr.ro/academia-oamenilor-de-stiinta-din-romania-in-

topul-clasamentelor-internationale-scimago/;

AOSR

(2026),

Membrii

Secției

Științe

Militare,

disponibil

la

https://www.aosr.ro/membrii-sectiei-stiinte-militare/;

ATHANASIA G., COTA J. (2022), Towards the Department of Commerce

and Innovation: The 2022-2026 Strategic Plan, Washington, DC:

Center for Strategic & International Studies, disponibil la

https://www.csis.org/blogs/perspectives-innovation/towards-

department-commerce-and-innovation-2022-2026-strategic-plan;

CYSCOE (2025), Cyber Security Cluster of Excellence, disponibil la

https://cyscoe.ro/;

DEFNET.RO (2025), DEFNET.RO, Defence Network România, disponibil

la https://defnet.ro/despre/;

EDUARD S. (2025), Ucraina produce mai multe drone decât toate țările

NATO la un loc. „Războiul ne-a obligat să inovăm mai repede”,

Digi24, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/externe/ucraina-

produce-mai-multe-drone-decat-toate-tarile-nato-la-un-loc-

razboiul-ne-a-obligat-sa-inovam-mai-repede-3499955;

FCNAp (2025), Fundația CNAp, disponibil la https://fcnap.ro/fundatia-

cnap/;

FOND

(2025),

Despre

FOND,

disponibil

la

https://www.fondromania.org/despre-fond/#organizatii-membre;

FREEDBERG Jr., S., J. (2026), Air Force says AI tools outperform human

planners in ‚battle management’ experiment, Breaking Defense,

disponibil la https://breakingdefense.com/2026/01/air-force-says-

ai-tools-outperform-human-planners-in-battle-management-

experiment/;

KOTILA B., DREZNER J. A., BARTELS E.B., HILL D., HODGSON

Q.E., HUILGOL S.S., MANUEL S., SIMPSON M., WONG J.P.

(2023), Strengthening the Defense Innovation Ecosystem, Santa

Monica,

CA:

RAND

Corporation,

disponibil

la

https://www.rand.org/pubs/research_reports/RRA1352-1.html;

KUKKOLA J. (2025), Russia’s Adaptation in War against Ukraine (2022-

2025), National Defence University, Department of Warfare,

Helsinki, disponibil la https://www.doria.fi/handle/10024/193189;

LEYDESDORFF L., LEYDESDORFF H. (1996), Emergence of a Triple

Helix of University-Industry-Government Relations, Science and

Public Policy 23(5), disponibil la https://doi.org/10.1093/spp/-

23.5.279;

133

Revista de Ştiinţe Militare 2/2026

MODIG O., ANDERSSON K. (2022), Military Innovation as the Result of

Mental Models of Technology, Scandiniavian Journal of Military

Studies, 5(1), disponibil la DOI:10.31374/sjms.117;

NASEM (2025), Defense Software for a Contested Future: Agility,

Assurance, and Incentives, Washington, DC: National Academies

Press, disponibil la https://doi.org/10.17226/29129;

NASEM (2025), Government – University – Industry - Philanthropy

Research

Roundtable,

National

Academies

of

Sciences,

Engineering, and Medicine, SUA, disponibil la

nationalacademies.org/units/PGA-GUIRR-24-P-598;

https://www.-

NASEM (2026), Preventing Technology Surprise: The Army's Leading-

Edge Research Programs and the Subject-Matter Expertise That

Fuels Them, Washington, DC: The National Academies Press,

disponibil la https://doi.org/10.17226/28836;

NASEM, (2026), Government-University-Industry-Philanthropy Research

Roundtable, disponibil la https://www.nationalacademies.org/-

units/PGA-GUIRR-24-P-598#work-with-us;

NSC

(2025),

Despre,

New

Strategy

Center,

disponibil

la

https://newstrategycenter.ro/en/about/;

OECD (2021), Government at a Glance 2021, OECD Publishing, Paris,

disponibil la https://doi.org/10.1787/1c258f55-en;

SEAMAN R. (2022), Deploying Forces, Ehancing Readiness, Accelerating

Responsiveness, in The Secretary General’s Annual Report, 2021,

NATO, disponibil la https://www.nato.int/content/dam/nato/legacy-

wcm/media_pdf/2022/3/pdf/sgar21-en.pdf;

SLOMON G. (2024), Fondul Științescu sau cum se transformă viitorul în

prezent. Despre o altfel de educație, pe care nu o găsim în

manuale, PressOne, disponibil la

https://pressone.ro/fondul-

stiintescu-sau-cum-se-transforma-viitorul-in-prezent-despre-o-

altfel-de-educatie-pe-care-nu-o-gasim-in-manuale;

TRAXLER A., SCHRACK D., GREILING D., FELDBAUER J.,

LAUTNER M. (2023), The interplay of sustainability reporting

and management control – an exploration of ways for dovetailing

to develop reporting beyond accountability, Journal of Applied

Accounting

Research

26(6),

disponibil

la

https://doi.org/10.1108/JAAR-08-2022-0222;

UN, Trade and Development (2023), National innovation system, Angola

Science, Tchnology and Innovation Policy Review, UN-iLibrary,

ISBN (PDF): 9789210019422, disponibil la DOI: https://doi.org/-

10.18356/9789210019422c009.

134