Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
CONVERGENȚE ȘI DIVERGENȚE DOCTRINARE ÎN  
ARHITECTURILE STRATEGICE NATO, SUA ȘI UE ȘI IMPACTUL  
ASUPRA VIITORULUI APĂRĂRII  
DOCTRINAL CONVERGENCES AND DIVERGENCES IN NATO,  
US AND EU STRATEGIC ARCHITECTURES AND THE IMPACT  
ON THE FUTURE OF DEFENSE  
General de brigadă (rtr) prof. univ. dr. Gheorghe BOARU  
(Academy of Romanian Scientists, 3 Ilfov, 050044, Bucharest, Romania)  
Rezumat: Lucrarea analizează transformările mediului de securitate  
generate de convergența tehnologică și emergența noilor paradigme operaționale.  
Se argumentează că integrarea tehnologiilor emergente în arhitecturi C4ISR  
extinse conduce la redefinirea ciclului decizional și la apariția superiorității  
decizionale ca factor determinant al puterii militare.  
Din lucrare rezultă că viitorul apărării va fi definit de capacitatea statelor  
și organizațiilor de a integra convergența tehnologică într-un ecosistem coerent de  
securitate, orientat spre superioritate decizională, reziliență societală și control  
cognitiv, configurând astfel o nouă paradigmă strategică în care cunoașterea  
devine principala resursă de putere.  
Cuvinte cheie: tehnologii emergente, operațiile multi-domeniu, corelare  
doctrinară, ciclu decizional, domeniul cognitiv  
Abstract: The paper analyzes the transformations of the security  
environment generated by technological convergence and the emergence of new  
operational paradigms. It is argued that the integration of emerging technologies  
into extended C4ISR architectures leads to the redefinition of the decision-making  
cycle and the emergence of decision-making superiority as a determinant of  
military power.  
The paper concludes that the future of defense will be defined by the ability  
of states and organizations to integrate technological convergence into a coherent  
security ecosystem, oriented towards decisional superiority, societal resilience and  
cognitive control, thus configuring a new strategic paradigm in which knowledge  
becomes the main resource of power.  
Keywords: emerging technologies, multi-domain operations, doctrinal  
correlation, decision cycle, cognitive domain.  
INTRODUCERE  
Secolul XXI este caracterizat de o accelerare fără precedent a  
progresului tehnologic, care influențează profund natura conflictelor armate  
și arhitectura securității globale. Transformarea digitală, dezvoltarea  
inteligenței artificiale, apariția tehnologiilor cuantice și expansiunea  
spațiului cibernetic determină o schimbare de paradigmă: de la  
Membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, Secția de Științe  
Militare; Membru titular al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, Secția de Științe  
Militare, E-mail: boarugheorghe@yahoo.com.  
51  
 
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
superioritatea militară bazată pe forță la superioritatea bazată pe informație  
și cunoaștere1.  
Această evoluție conduce la extinderea câmpului de luptă în domenii  
non-tradiționale, în special în spațiul informațional și cognitiv. În acest  
context, actorii statali și non-statali își adaptează strategiile pentru a  
exploata vulnerabilitățile sistemelor complexe interconectate2.  
Pornind de la conceptele dezvoltate în cadrul NATO privind  
operațiile multi-domeniu (Multi-Domain Operations – MDO) și  
emergența războiului cognitiv, se poate observa o transformare structurală  
a modului în care sunt concepute și executate operațiile militare  
contemporane. MDO reprezintă o evoluție doctrinară majoră, definită ca  
orchestrarea integrată a acțiunilor militare și non-militare în toate domeniile  
– terestru, aerian, maritim, cibernetic, spațial și informațional – cu scopul de  
a genera efecte convergente „la viteza relevanței”.  
Această abordare implică o schimbare fundamentală de paradigmă:  
de la operații secvențiale, centrate pe domenii distincte, la operații  
simultane, interconectate și sincronizate, în care avantajul nu mai este  
determinat doar de masa forței, ci de capacitatea de integrare a informației și  
de generare rapidă a efectelor strategice. În acest context, transformarea  
digitală devine un catalizator esențial, NATO evoluând către un model  
data-centric, capabil să colecteze, să partajeze și să exploateze date din  
toate domeniile operaționale.  
În paralel, dezvoltarea conceptului de război cognitiv extinde  
câmpul  
de  
luptă  
către  
dimensiunea  
umană,  
unde  
percepțiile,  
comportamentele și procesele decizionale devin ținte directe ale acțiunilor  
strategice. Războiul cognitiv este definit ca ansamblul activităților menite să  
influențeze sau să degradeze cogniția individuală și colectivă pentru a obține  
avantaj operațional. În această logică, „mintea umană devine câmp de  
luptă”, iar succesul operațional depinde de capacitatea de a modela realitatea  
percepută, nu doar realitatea fizică.  
1.  
CONVERGENȚA  
TEHNOLOGICĂ  
ȘI  
IMPACTUL  
ASUPRA VIITORULUI APĂRĂRII  
Convergența tehnologică reprezintă integrarea și interacțiunea  
sinergică a mai multor domenii tehnologice, în special nano-, bio-, info- și  
cogno-tehnologii  
(NBIC)3.  
Această  
convergență  
generează  
efecte  
multiplicatoare, accelerând inovația și transformând radical capabilitățile  
militare.  
1.1. Tehnologii emergente:  
•inteligența artificială și machine learning;  
•calculul cuantic;  
•biotehnologii;  
1 Alvin Toffler, War and Anti-War, New York: Little, Brown, 1993, pp. 35–40.  
2 Joseph S. Nye, The Future of Power, New York: PublicAffairs, 2011, pp. 113–120.  
3
Mihail C. Roco and William Sims Bainbridge, Converging Technologies for Improving  
Human Performance, NSF, 2002, pp. 13–25.  
52  
     
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
•sisteme autonome;  
•tehnologii spațiale.  
1.2. Efecte strategice:  
•creșterea vitezei operaționale;  
•automatizarea deciziei;  
•reducerea dependenței de factorul uman;  
•apariția vulnerabilităților sistemice4.  
2. OPERAȚIILE MULTI-DOMENIU  
Corelare doctrinară: NATO Allied Command Transformation –  
NATO Warfighting Capstone Concept (NWCC) (2023); NATO – Strategic  
Concept (2022).  
Operațiile multi-domeniu reprezintă o evoluție doctrinară majoră,  
caracterizată prin integrarea acțiunilor în toate domeniile de operare:  
terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial5.  
2.1. Caracteristici principale:  
•sincronizare în timp real;  
•interoperabilitate;  
•integrarea actorilor multipli.  
2.2. Implicații:  
•complexitate crescută;  
•necesitatea superiorității informaționale6.  
3. C4ISR EXTINS ȘI TRANSFORMAREA DIGITALĂ  
Corelare doctrinară: U.S. Department of Defense – CJADC2  
Implementation Guidance (2024); DoD – Data, Analytics, and AI Adoption  
Strategy (2023); NATO – Data Exploitation Framework Policy (2023).  
Arhitecturile C4ISR evoluează către modele extinse care integrează  
inteligența artificială și tehnologii avansate de procesare a datelor7.  
3.1. Elemente componente:  
•command & control;  
•communications;  
•computers;  
•intelligence;  
•surveillance;  
•reconnaissance.  
4 Klaus Schwab, The Fourth Industrial Revolution, Geneva: World Economic Forum, 2016,  
pp. 7–15.  
5
NATO Allied Command Transformation, Multi-Domain Operations Concept, 2023, pp.  
10-18; NATO Allied Command Transformation, Multi-Domain Operations Concept, 2020,  
pp. 5-9.  
6
David S. Alberts, John J. Garstka, and Frederick P. Stein, Network Centric Warfare,  
CCRP, 1999, pp. 88–95  
7
DoD – Data, Analytics, and AI Adoption Strategy, 2023, pp. 7–15; David S. Alberts and  
Richard E. Hayes, Power to the Edge, CCRP, 2003, pp. 45–60.  
53  
       
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
3.2. Extensii:  
•AI și analitică avansată;  
•cloud și edge computing;  
•tehnologii cuantice8.  
4. REDEFINIREA CICLULUI DECIZIONAL  
Corelare doctrinară: RAND Corporation – Accelerating Decision  
Advantage in Multi-Domain Operations (2022); NATO – Emerging and  
Disruptive Technologies Strategy Update (2024).  
Modelul OODA (Observe–Orient–Decide–Act) este redefinit în  
contextul convergenței tehnologice9.  
4.1. Transformări:  
•automatizarea etapei de observare;  
•augmentarea etapei de orientare;  
•accelerarea deciziei.  
4.2. OODA augmentat:  
•integrarea AI;  
•decizie distribuită;  
•buclă interconectată10.  
5. DOMENIUL COGNITIV  
Corelare doctrinară: NATO – Countering Cognitive Warfare  
(2021, utilizat operațional în 2022–2024); NATO Innovation Hub –  
Cognitive Warfare.  
Domeniul cognitiv devine un spațiu central al conflictului modern11.  
5.1. Caracteristici:  
•influențarea percepțiilor;  
•manipularea informațională;  
•operații psihologice.  
5.2. Impact:  
•degradarea procesului decizional al adversarului;  
•crearea de incertitudine12.  
6.  
AVANTAJUL  
STRATEGIC:  
SUPERIORITATEA  
DECIZIONALĂ  
Corelare doctrinară: U.S. National Defense Strategy (2022);  
RAND (2022); CSIS – AI and the Future of Warfare (2024).  
8 Elsa B. Kania and John K. Costello, Quantum Hegemony?, CSIS, 2017, pp. 12–18.  
9
RAND Corporation – Accelerating Decision Advantage in Multi-Domain Operations,  
2022, pp. 22–30; John Boyd, “A Discourse on Winning and Losing”, unpublished briefing,  
1987, pp. 3–10.  
10 Paul Scharre, Army of None, New York: W.W. Norton, 2018, pp. 121–135.  
11  
Bernard Claverie and François du Cluzel, Cognitive Warfare, NATO Innovation Hub,  
2020, pp. 4–9.  
12 NATO, Countering Cognitive Warfare, 2021, pp. 6–12.  
54  
         
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
Superioritatea decizională reprezintă capacitatea de a lua decizii mai  
rapide și mai eficiente decât adversarul13.  
6.1. Factori determinanți:  
•accesul la date;  
•capacitatea de procesare;  
•integrarea informației.  
6.2. Rezultate:  
•tempo operațional superior;  
•efecte convergente14.  
7. VULNERABILITĂȚI ȘI RISCURI  
•dependenta de tehnologie;  
•atacuri cibernetice;  
•probleme etice15.  
8. IMPLICAȚII STRATEGICE  
Corelare doctrinară: European Union – Strategic Compass (2022);  
UK MoD – Defence Command Paper Refresh (2023); NATO Strategic  
Concept (2022).  
•adaptare doctrinară;  
•investiții în cercetare;  
•educație și reziliență16;  
•adaptare doctrinară;  
•investiții în cercetare;  
•educație și reziliență17.  
În urma analizei conceptelor principale prezentate mai înainte  
prezint un tabel sinoptic comparativ (NATO vs SUA vs UE) pentru  
conceptele cheie: MDO, C4ISR/CJADC2, Cognitive Warfare, Decision  
Superiority.  
13  
DoD – Data, Analytics, and AI Adoption Strategy, 2022, pp. 5–12; Martin C. Libicki,  
Conquest in Cyberspace, Cambridge University Press, 2007, pp. 45–52.  
14 Frank Hoffman, “Hybrid Warfare,” Joint Force Quarterly, 2007, pp. 14–20.  
15  
Luciano Floridi et al., “AI4People—An Ethical Framework for a Good AI Society,”  
Minds and Machines,2018, pp. 689–707.  
16 European Union – Strategic Compass, 2022, pp. 8–20.  
17 RAND Corporation, The Future of Warfare in 2030, 2019, pp. 22–30.  
55  
         
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
Uniunea Europeană  
Concept  
NATO  
SUA  
(UE)  
Adoptat conceptual în  
cadrul NATO  
Warfighting  
Concept central  
doctrinar US  
Army / Joint  
Force. MDO =  
integrarea  
Nu are o doctrină  
MDO unificată.  
Abordarea este  
Capstone Concept  
(NWCC) și adaptat  
prin MDO/All-  
Domain Operations  
alignment între  
domeniile land-sea-  
air-space-cyber.  
Accent pe  
interoperabilitate  
aliată și integrare  
multi-domeniu în  
operații colective.  
fragmentată: PESCO  
+ Strategic Compass  
promovează integrarea  
capacităților multi-  
domeniu, dar fără  
concept operațional  
unitar echivalent  
NATO/SUA.  
efectelor  
MDO (Multi-  
Domain  
Operations)  
simultane în toate  
domeniile (land,  
air, sea, cyber,  
space, cognitive).  
Viziune ofensivă:  
„penetrate, dis-  
integrate, exploit,  
re-compete”.  
SUA dezvoltă  
direct CJADC2  
(Combined Joint  
All-Domain  
Command and  
Control) – rețea  
unificată de  
NATO dezvoltă  
Federated Mission  
Networking (FMN)  
și conceptul NATO  
Digital  
UE dezvoltă CDI  
(Common Defence  
Intelligence) și  
inițiative EU C2 /  
MPCC, dar fără  
arhitectură CJADC2  
C4ISR / CJADC2 Transformation / C2  
Integration. CJADC2 senzori–decidenți– complet integrată.  
este adaptat ca  
interoperabilitate  
aliată, nu ca sistem  
unic.  
efectori. Integrare  
AI, cloud, edge  
computing pentru  
decizie în timp  
real.  
Accent pe suveranitate  
digitală și  
interoperabilitate  
limitată.  
SUA integrează în  
conceptul de  
Information  
Advantage /  
Cognitive  
NATO recunoaște  
oficial domeniul  
cognitiv ca parte a  
competiției hibride  
(ex: NATO  
Innovation Hub).  
Accent pe „human  
domain”, influență  
informațională și  
reziliență societală.  
UE abordează prin  
strategia de  
combatere a  
dezinformării (EEAS  
StratCom) și Digital  
Services Act.  
Focalizare defensiv-  
normativă (reziliență  
informațională).  
Cognitive  
Warfare  
Domain  
Operations (US  
Army, USMC).  
Include PSYOP,  
MISO, AI-driven  
influence  
operations.  
Concept central în  
doctrina US Joint  
Force: „decision  
advantage /  
decision  
dominance” –  
accelerarea  
ciclului OODA  
prin AI, senzori  
distribuiți și  
NATO definește ca  
rezultat al  
superiorității  
informaționale și  
interoperabilității  
alianței. Depinde de  
consens aliat și  
sharing de date între  
state.  
UE urmărește  
„strategic autonomy  
in decision-making”,  
dar este limitată de  
procesul  
interguvernamental.  
Decizia este mai lentă,  
bazată pe consens  
politic.  
Decision  
Superiority  
autonomie  
decizională.  
56  
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
Ca esență comparativă este evidentă următoarea sinteză:  
•SUA sunt lider conceptual și tehnologic: domină integrarea  
CJADC2 + MDO + cognitive operations într-un ecosistem unificat;  
•NATO are o arhitectură de interoperabilitate colectivă, nu  
sistem unic; rol de „framework integrator”;  
•UE este un actor emergent în domeniul apărării, cu accent pe  
reglementare, reziliență și autonomie strategică limitată, dar fără  
integrare operațională completă.  
Analiza comparativă relevă faptul că, în pofida diferențelor  
instituționale și doctrinare, NATO, SUA și UE evoluează către un model  
comun de război bazat pe integrarea datelor, dominanța cognitivă și  
superioritatea decizională. Tabelul sintetizează această convergență,  
evidențiind totodată diferențele de accent: SUA privilegiază dimensiunea  
tehnologică, NATO pe cea de interoperabilitate, iar UE pe cea politico-  
strategică.  
Această complementaritate poate constitui baza unei arhitecturi de  
securitate euroatlantice integrate18.  
9. CONCLUZII  
Lucrarea analizează transformările profunde ale mediului de  
securitate în secolul XXI, generate de convergența tehnologică și de  
emergența unor noi paradigme operaționale și doctrinare. În contextul  
accelerării dezvoltării tehnologiilor emergente – inteligența artificială,  
calculul cuantic, biotehnologiile și sistemele autonome – se evidențiază o  
mutație strategică de la paradigma tradițională a superiorității militare  
bazate pe forță cinetică către un model centrat pe dominația  
informațională și cognitivă.  
Pornind de la conceptele dezvoltate în cadrul NATO privind  
operațiile multi-domeniu și războiul cognitiv, lucrarea argumentează că  
integrarea tehnologiilor în arhitecturi avansate de tip C4ISR extins  
(C4ISR+AI+Quantum) conduce la redefinirea ciclului decizional și la  
comprimarea semnificativă a acestuia, în logica modelului OODA Loop.  
Astfel, avantajul strategic este transferat actorilor capabili să gestioneze  
eficient volume masive de date și să transforme informația în cunoaștere  
operațională relevantă în timp real.  
Lucrarea explorează, de asemenea, emergența domeniului cognitiv  
ca nou spațiu de confruntare, unde percepțiile, încrederea și coeziunea  
socială devin ținte directe ale acțiunilor ostile. În acest sens, se evidențiază  
rolul războiului informațional, al operațiilor psihologice și al tehnologiilor  
18 European Union, A Strategic Compass for Security and Defence, pp. 23–30.  
57  
 
Revista de Ştiinţe Militare 2/2026  
bazate pe inteligență artificială în modelarea comportamentului individual și  
colectiv.  
Metodologic,  
cercetarea  
utilizează  
analiza  
conceptuală  
și  
comparativă a literaturii de specialitate, inclusiv contribuții relevante ale  
unor think tank-uri precum RAND Corporation și CSIS, precum și studii de  
caz recente care ilustrează aplicarea practică a convergenței tehnologice în  
conflictele contemporane.  
Putem concluziona că viitorul apărării va fi definit de capacitatea de  
integrare a tehnologiilor și de transformare a informației în cunoaștere  
operațională. Superioritatea decizională devine elementul central al puterii  
militare.  
BIBLIOGRAFIE  
ALBERTS D., Garstka J., Stein F., Network Centric Warfare. CCRP, 1999;  
ALBERTS D., Hayes R., Power to the Edge. CCRP, 2003;  
BOYD J., „A Discourse on Winning and Losing”, Unpublished briefing,  
1987;  
CLAVERIE B., Du Cluzel F., Cognitive Warfare. NATO Innovation Hub,  
2020;  
FLORIDI L. et al., „AI4People-An Ethical Framework for a Good AI  
Society,” Minds and Machines (2018);  
HOFFMAN F., „Hybrid Warfare,” Joint Force Quarterly (2007);  
KANIA E., Costello J., Quantum Hegemony? CSIS, 2017;  
LIBICKI M., Conquest in Cyberspace. Cambridge University Press, 2007;  
NYE J. S., The Future of Power.New York: PublicAffairs, 2011;  
ROCO M., Bainbridge W., Converging Technologies for Improving Human  
Performance. NSF, 2002;  
SCHARRE P., Army of None. New York: W.W. Norton, 2018;  
SCHWAB K., The Fourth Industrial Revolution. Geneva: World Economic  
Forum, 2016;  
TOFFLER A., War and Anti-War. New York: Little, Brown, 1993;  
NATO Allied Command Transformation, Multi-Domain Operations  
Concept (2020);  
NATO Allied Command Transformation, Multi-Domain Operations  
Concept (2023);  
NATO, Countering Cognitive Warfare (2021);  
RAND Corporation, The Future of Warfare in 2030 (2019).  
58